SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat, luni, 22 iunie, în ceea ce privește solicitarea Curții de Apel Oradea referitoare la o chestiune de drept privind noțiunea de polițist.
Mai precis, instanța bihoreană a cerut să se stabilească dacă ”noțiunea de polițist prevăzută de art. 257 alin. 4 Cod penal are un sens restrâns și se referă doar la polițiștii a căror activitate și statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului sau are un sens larg, general care cuprinde și polițiștii locali a căror activitate și statut sunt reglementate de Legea nr. 155/2010 a Poliției Locale și Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici”.
Practic, instanța supremă a fost chemată să stabilească dacă în cazul comiterii infracțiunii de ultraj asupra unui polițist local este aplicabilă agravanta de la articolul 257 alin. 4 Cod penal, respectiv faptele de amenințare, săvârșite nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite asupra unui polițist, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
”În practica instanțelor de judecată au apărut interpretări diferite, în sensul reținerii sau nu a agravantei în cazul unei infracțiuni de ultraj comise asupra unui polițist local, respectiv de majorare sau nu a limitelor de pedeapsă cu jumătate. În cazul polițiștilor care fac parte din Ministerul Administrației și Internelor lucrurile sunt clare, limitele de pedeapsă majorându-se în toate cazurile cu jumătate”, preciza, la data sesizării Înaltei Curți, avocatul Răzvan Doseanu.
Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că ”în interpretarea dispoziţiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, noţiunea de „poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010.”
Decizia are impact la nivel național, fiind obligatorie pentru toate instanțele.
Decizia nr.19 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr.895/1/2020
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr.13613/271/2018 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: „dacă noţiunea de poliţist prevăzută de art.257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns şi se referă doar la poliţiştii a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului sau are un sens larg, general, care cuprinde şi poliţiştii locali a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 155/2010 a Poliţiei Locale şi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici”.
Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, noţiunea de „poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local în temeiul Legii poliţiei locale nr. 155/2010.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 22 iunie 2020.
Partajează acest conținut:
