Jurisprudență | Declaraţie de abţinere. Analiza imparţialităţii membrilor completului de judecată. Demers obiectiv

În ce priveşte demersul obiectiv de analiză a imparţialităţii completului de judecată, în primul rând trebuie observat că înşişi judecătorii cauzei, membrii completului de judecată CS3 RI, au solicitat, implicit, analiza propriei lor imparţialităţi din perspectiva demersului obiectiv, aspect ce este luat în considerare de instanţă, în conjuncţie, însă, şi cu celelalte criterii ale demersului obiectiv (a se vedea practica Curţii Europene a Drepturilor Omului [Wettstein împotriva Elveţiei, pct. 44; Pabla Ky împotriva Finlandei, pct. 30; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 96).

În al doilea rând, instanţa se raportează la posibile fapte verificabile ce pot pune la îndoială imparţialitatea judecătorilor ce formează completul de judecată CS3 RI din dosarul cu nr. (…)/85/2005/a34.

În acest sens, argumentul judecătorilor care au înţeles să se abţină de la judecarea cererii de reexaminare a taxei de timbru, şi anume că petenta are dubii în ce priveşte imparţialitatea acestora din moment ce a formulat cereri de recuzare la termenul din 13.03.2020 (fila 241 din dosarul nr. (…)/85/2005/a34), precum şi faptul că, practic, cererea de reexaminare are drept cadru procesual însăşi cererea de recuzare anterior menţionată, se constituie în acele elemente obiective care conturează o posibilă percepţie de imparţialitate a soluţionării cererii de reexaminare din partea petentei.

Or, aparenţa de imparţialitate are o importanţă decisivă; aşa cum s-a decis în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, într-o societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor (Sramek împotriva Austriei, pct. 42). Prin urmare, poate fi recuzat sau îi poate fi admisă cererea de abţinere oricărui judecător despre care există o temere legitimă privind lipsa de imparțialitate [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

La data de 13 mai 2020, în dosarul cu nr. de mai sus, judecătorii ce formează completul de judecată CS3 RI, învestit cu soluţionarea  cererii de reexaminare formulată de petenta S.C. HC S.R.L. împotriva încheierii  nr. 50/R/CC/13.03.2020 prin care s-a dispus, de către alt complet al aceleiaşi instanţe, respingerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar formulată de aceeaşi petentă, au formulat declaraţii de abţinere.

În esenţă, judecătorii, componenţi ai completului CS3 RI, au invocat ca motiv de abţinere faptul că cererea de acordare a ajutorului public judiciar, menţionată anterior, a fost formulată cu prilejul soluţionării unei cereri de recuzare împotriva membrilor aceluiaşi complet de judecată, CS3 RI, astfel că, au apreciat membrii acestui complet de judecată, declaraţiile de abţinere au fost formulate pentru a se înlătura orice suspiciune cu privire la imparţialitatea completului desemnat în a soluţiona cererea de reexaminare a ajutorului public judiciar.

În drept, având în vedere că cererile incidentele, respectiv declaraţiile de abţinere, au fost formulate într-un proces început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 – Noul Cod de procedură civilă –, în acord cu art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, coroborat cu art. 25 din Noul Cod de procedură civilă, au fost invocate dispoziţiile art. 25 raportat la art. 27 punct 1 din vechiul Cod de procedură civilă (1865), coroborat cu art. 6 CEDO.

În considerarea argumentativă a cererilor de abţinere formulate, incidente soluţionării cererii de recuzare cu care a fost învestit completul CS3 RI, instanţa evaluează imparţialitatea membrilor completului amintit anterior prin analiza demersului subiectiv, dar şi obiectiv, atât prin prisma jurisprudenţei naţionale, cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului) în materie.

Demersul subiectiv, în ce priveşte imparţialitatea, are în vedere convingerea personală şi comportamentul judecătorului (judecătorilor în cazul de faţă), adică dacă aceştia au demonstrat părtinire sau prejudecăţi personale în cauză. Analiza acestui demers subiectiv este primul pas în evaluarea imparţialităţii judecătorilor cauzei, în ideea că dacă acest demers subiectiv se finalizează cu concluzia că există elemente din care să se desprindă părtinirea judecătorilor, atunci analiza demersului obiectiv este inutilă.

În cazul de faţă, modul în care membrii completului de judecată au procedat la aplicarea dispoziţiilor procedurale, maniera de soluţionare a cererilor formulate de părţi, inclusiv de petenta din prezenta cauză, nu indică nici un element că ar exista o părtinire sau prejudecată a membrilor completului care să conducă la concluzia că ar exista o posibilă imparţialitate, din punct de vedere subiectiv, al acestora în soluţionarea cererii de reexaminare a taxei de timbru judiciar, motiv pentru care instanţa va purcede la analiza cererilor de abţinere din perspectiva demersului obiectiv.

În ce priveşte demersul obiectiv, acest demers presupune mai multe criterii de analiză. Astfel, în primul rând trebuie observat că înşişi judecătorii cauzei, membrii completului de judecată CS3 RI, au solicitat, implicit, analiza propriei lor imparţialităţi din perspectiva demersului obiectiv, aspect ce este luat în considerare de instanţă, în conjuncţie, însă, şi cu celelalte criterii ale demersului obiectiv (a se vedea practica Curţii Europene a Drepturilor Omului [Wettstein împotriva Elveţiei, pct. 44; Pabla Ky împotriva Finlandei, pct. 30; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 96).

În al doilea rând, instanţa se raportează la posibile fapte verificabile ce pot pune la îndoială imparţialitatea judecătorilor ce formează completul de judecată CS3 RI din dosarul cu nr. (…)/85/2005/a34.

În acest sens, argumentul judecătorilor care au înţeles să se abţină de la judecarea cererii de reexaminare a taxei de timbru, şi anume că petenta are dubii în ce priveşte imparţialitatea acestora din moment ce a formulat cereri de recuzare la termenul din 13.03.2020 (fila 241 din dosarul nr. (…)/85/2005/a34), precum şi faptul că, practic, cererea de reexaminare are drept cadru procesual însăşi cererea de recuzare anterior menţionată, se constituie în acele elemente obiective care conturează o posibilă percepţie de imparţialitate a soluţionării cererii de reexaminare din partea petentei.

Or, aparenţa de imparţialitate are o importanţă decisivă, în egală măsură cu analiza demersului subiectiv, în aprecierea şi analiza imparţialităţii judecătorilor, învestiţi cu soluţionarea unei cauze. Din acest punct de vedere, aşa cum s-a decis în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, într-o societate democratică, instanțele trebuie să inspire încredere justițiabililor (Sramek împotriva Austriei, pct. 42). Prin urmare, poate fi recuzat sau îi poate fi admisă cererea de abţinere oricărui judecător despre care există o temere legitimă privind lipsa de imparțialitate [Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 98].

Nu este lipsit de relevanţă faptul că în aceeaşi cauză, într-o situaţie asemănătoare, au fost admise cererile de abţinere ale aceluiaşi complet, format din aceiaşi judecători, cu referire la soluţionarea unei cereri incidente (dosar nr. (…)/85/2005/a34.1), cererea de reexaminare a ajutorului public judiciar formulată de alt petent din aceiaşi cauză. Astfel, prin încheierea nr. 7/R/16.01.2020 (fila 15 dosar nr. (…)/85/2005/a34.1) s-au reţinut în esenţă aceleaşi argumente privind posibila lipsă de aparenţă de imparţialitate a completului de judecată.

În consecinţă, pentru a se înlătura orice suspiciune cu privire la imparţialitatea completului desemnat a soluţiona cererea de reexaminare, în temeiul art. art. 30-32 şi 34 alin. 1 din Codul de procedură civilă, se vor încuviinţa declaraţiile de abţinere formulate de judecătorii X, Y şi Z, în cadrul dosarului nr. (…)/85/2005/a34.3.