Punerea în aplicare a mandatului european de arestare în cazul în care persoana urmărită este depistată într-o țară membră UE care refuză predarea

Titlul problemei de drept: Modalitatea de punere în aplicare a mandatului european de arestare în cazul în care persoana urmărită pentru punerea în executare a unui mandat de executare al pedepsei cu închisoarea este depistată într-o țară membră a Uniunii Europene care: refuză predarea către România pe temeiul condițiilor necorespunzătoare din unitățile de detenție; nu ia nicio măsură preventivă împotriva acesteia; prin decizia autorității judiciare competente, se menține semnalarea din Sistemul de informații Schengen.

• Materia: penal
• Subcategoria: cauze referitoare la executarea sancţiunilor de drept penal;
• Actul normativ incident: art. 140 şi art. 164 – art. 168 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
• Cuvinte cheie: mandat european de arestare, neexecutare pentru condiţii necorespunzătoare de detenţie, demersuri instanţe

Prezentarea problemei de drept

a) Într-o primă opinie se consideră că trebuie efectuate demersuri conform art. 140/5 coroborat cu art. 164-168 din Legea 302/2004 pentru cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Astfel, ar trebui efectuate demersuri prin intermediul Ministerului Justiției pentru recunoașterea pe teritoriul statului unde a fost depistat condamnatul cetățean român pentru recunoașterea sentinței penale pronunțate în România și executarea sa pe teritoriul statului respectiv.

b) În cea de a doua opinie s-a considerat că, de vreme ce semnalarea în sistemul SIS II și Mandatul european de arestare rămân valabile, acestea vor fi puse în executare de către statul respectiv sau de către alt stat al UE în cazul depistării persoanei condamnate până la momentul îndeplinirii termenului de prescripție al executării pedepsei și al retragerii mandatului.

Se susține că nu există certitudinea că persoana urmărită se găsește cu caracter stabil pe teritoriul statului unde a fost depistat inițial, iar de cele mai multe ori aceste state refuză cererea de recunoaștere și de punere în executare pe teritoriul propriu a sentinței penale române privind cetățenii români.

În plus, prin sentința penală de respingere a executării mandatului European de arestare nu se ia nicio măsură preventivă față de cetățeanul român condamnat prin sentința penală română, astfel încât nu există certitudinea că acesta se mai află în continuare pe teritoriul statului respectiv în eventualitatea inițierii demersurilor prevăzute de art. 164-168 din Legea 302/2004.

Opinia judecătorilor Secţiei penale şi pentru cauze cu minori Curtea de Apel Iaşi

Opinia unanimă a judecătorilor Secției penale și pentru cauze cu minori din cadrul Curții de Apel Iași a fost în sensul că, în vederea evitării incidenţei prescripţiei executării pedepsei, se impun a fi efectuate de către instanţa de executare demersurile legale pentru recunoaşterea de către statul străin, pe teritoriul căruia a fost depistat cetăţeanul român, a hotărârii de condamnare pronunţate în România.

Rezumatul soluţiei însuşite (UNANIMITATE)

În vederea evitării incidenţei prescripţiei executării pedepsei, se impun a fi efectuate de către instanţa de executare demersurile legale pentru recunoaşterea de către statul străin, pe teritoriul căruia a fost depistat cetăţeanul român, a hotărârii de condamnare pronunţate în România.

Argumentele soluţiei însuşite

Au fost însuşite argumentele expuse în prima opinie prezentată de Judecătoria Vaslui.

Această problemă de drept a fost cuprinsă în minuta întâlnirii trimestriale de practică neunitară în materie penală care a avut loc la sediul Curții de Apel Iași – 30 martie 2018.