SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Cluj l-a condamnat vineri, 29 mai, pe Zehan Florin Mihai, inspector în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier — I.S.C.T.R., Inspectoratul Teritorial 4, pentru că, potrivit instanței, a folosit informații obținute prin funcția sa publică pentru a anunța persoane din zona transporturilor despre controale rutiere, echipaje aflate în teren și intervale în care verificările puteau fi evitate.
Instanța a reținut că Zehan Florin Mihai, în calitate de inspector ISCTR, a comunicat în patru rânduri informații care nu erau destinate publicității, privind acțiuni de control ale instituției. Aceste informații vizau, potrivit hotărârii, componența echipajelor, zona în care acționau inspectorii, durata controalelor și existența unor acțiuni încrucișate între județe. Scopul acestor comunicări a fost, în interpretarea instanței, acela de a permite unor persoane interesate să își modeleze comportamentul în trafic, fie prin evitarea traseelor controlate, fie prin amânarea deplasărilor, fie prin așteptarea finalizării acțiunilor de control.
În același dosar, Zehan Florin Mihai a fost condamnat și pentru abuz în serviciu, după ce, la un control în trafic efectuat în decembrie 2022, ar fi constatat nereguli privind nedescărcarea datelor de pe cartelele tahografice ale unor șoferi, dar nu ar fi declanșat procedura legală de verificare a operatorului de transport.
În loc să consemneze necesitatea unor verificări suplimentare, inspectorul ar fi bifat în formularele de control rubrica „Fără abateri”, ceea ce, potrivit instanței, a făcut imposibilă constatarea ulterioară a contravenției.
Instanța a stabilit două pedepse: 9 luni de închisoare pentru folosirea de informații nedestinate publicității, în formă continuată, și 2 ani și 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Prin contopire, pedeapsa finală calculată de instanță este de 2 ani și 9 luni de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere.
Zehan Florin Mihai a primit un termen de supraveghere de 3 ani, obligația de a presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și interdicția, timp de 3 ani, de a ocupa funcția de inspector ISCTR sau alte funcții publice care implică exercițiul autorității de stat.
Hotărârea a fost pronunțată cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cine este Zehan Florin Mihai în această cauză și de ce funcția lui este esențială
Zehan Florin Mihai nu a fost judecat ca simplu participant la discuții private, ci ca funcționar public aflat într-o poziție care îi oferea acces la informații operative despre controalele rutiere. La data faptelor, acesta era inspector în cadrul I.S.C.T.R. — IT 4, activând, potrivit hotărârii, în principal în zona județului Cluj.
Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier are atribuții de inspecție și control asupra respectării legislației în domeniul transporturilor rutiere. Inspectorii pot verifica în trafic transportatori, vehicule, documente, respectarea timpilor de conducere și odihnă, utilizarea tahografelor și obligațiile operatorilor de transport. Tocmai de aceea, informațiile despre momentul, locul, echipajele și durata controalelor au caracter sensibil. Dacă aceste date ajung în avans la transportatori sau șoferi interesați, eficiența controlului public poate fi afectată.
În hotărâre, instanța a subliniat că inspectorii ISCTR au obligația de a păstra secretul acțiunilor de control cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Mai exact, obligația de confidențialitate nu privește doar documente interne sau rapoarte oficiale, ci și informații operative precum cine se află în teren, unde are loc controlul, cât durează acțiunea sau dacă inspectorii dintr-un județ verifică transportatori în alt județ.
Această calitate profesională a inculpatului este nucleul întregului dosar. Informațiile transmise nu proveneau din spațiul public, ci din interiorul mecanismului de control. Din perspectiva instanței, Zehan Florin Mihai nu doar că știa ce se întâmplă în teren, ci a folosit această cunoaștere pentru a-i ajuta pe alții să evite consecințele unui control.
Cronologia faptelor: de la controlul tahografelor la convorbirile despre echipaje ISCTR
Cronologic, prima faptă reținută de instanță este cea din 12 decembrie 2022, referitoare la controlul în trafic al unui vehicul aparținând unei firme de transport.
În acel episod, Zehan Florin Mihai ar fi constatat nereguli privind nedescărcarea datelor din cartelele tahografice ale unor șoferi, dar nu ar fi urmat procedura legală care ar fi permis verificarea operatorului.
A doua etapă a dosarului se desfășoară în primăvara anului 2023, când apar cele patru episoade de comunicare a informațiilor nedestinate publicității. Acestea au avut loc la 13 aprilie 2023, 25 aprilie 2023, 26 aprilie 2023 și 26 mai 2023.
Toate au ca element comun faptul că persoane din zona transporturilor sau apropiate de acest domeniu solicitau ori primeau informații despre controale ISCTR, iar inculpatul răspundea cu detalii operative.
Instanța a privit aceste patru discuții nu ca episoade izolate, ci ca parte a unei conduite unitare. Din acest motiv, infracțiunea privind folosirea de informații nedestinate publicității a fost reținută în formă continuată, cu patru acte materiale. Cu alte cuvinte, tribunalul a considerat că faptele au fost comise la intervale diferite, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale: folosirea calității de inspector pentru transmiterea unor date confidențiale către persoane neautorizate.
Episodul din 13 aprilie 2023: transportul de asfalt, șoferul speriat și informațiile despre echipaj
Primul episod de divulgare a informațiilor reținut de instanță a avut loc la data de 13 aprilie 2023, la ora 10:59. În discuție apare o persoană care se interesează cine se află într-o anumită zonă controlată de inspectorii ISCTR. Contextul devine explicit atunci când interlocutorul vorbește despre un șofer încărcat cu asfalt, care s-ar fi speriat și s-ar fi ascuns.
În convorbirea redată în hotărâre, Zehan Florin Mihai spune că se află „la un control de fond”, iar interlocutorul întreabă cine este într-o anumită zonă. Răspunsul inculpatului indică persoanele aflate în echipa de control. Fragmentul relevant surprinde nu doar transmiterea informației, ci și motivul practic al acesteia:
„Aicea pă ##### cine-i?”, întreabă interlocutorul.
„Cine poate fi pă #####”, răspunde Zehan Florin Mihai, după care indică membrii echipei de control.
Interlocutorul explică apoi situația: „Ăiesta lui ##### tăt îi speriat.”
Zehan Florin Mihai răspunde: „Da nu tre să fie speriat, că îi #### ####.”
Replica decisivă vine din partea interlocutorului, care spune că șoferul „s-o speriat și o fugit și stă ascuns […] că-i încărcat cu asfalt.”
Răspunsul inspectorului este: „No, dă-i pace atuncia să steie ascuns.”
În continuare, Zehan Florin Mihai transmite că inspectorii nu mai stau mult și că ar urma să se deplaseze în altă direcție.
Din perspectiva instanței, aceste informații nu erau simple impresii personale. Ele priveau identitatea membrilor echipajului, zona în care aceștia acționau și durata aproximativă a controlului.
Tribunalul a reținut că datele privind identitatea membrilor unui echipaj de control sau durata unei acțiuni ISCTR intră în categoria informațiilor pe care inspectorii sunt obligați să nu le divulge.
În acest caz, informația avea o utilitate evidentă: persoana care transporta asfalt putea decide dacă rămâne ascunsă, dacă își continuă traseul sau dacă așteaptă plecarea echipajului.
În declarațiile sale din cursul urmăririi penale, inculpatul a susținut că interlocutorul ar fi putut afla singur cine sunt inspectorii, pentru că îi cunoștea și avea doar de trecut strada. Instanța nu a considerat acest argument relevant. Obligația de confidențialitate aparținea inspectorului, nu persoanei care întreba. Faptul că un terț ar fi putut obține informația și pe alte căi nu îl autoriza pe funcționar să o comunice.
Episodul din 25 aprilie 2023: „haos pe drum” și controalele încrucișate
Al doilea episod a avut loc la data de 25 aprilie 2023. Interlocutorul era, potrivit hotărârii, administrator al unei societăți comerciale care avea ca obiect exploatarea și prelucrarea materialului lemnos și deținea un camion pentru transport de material lemnos.
Discuția este construită în jurul unei avertizări. Zehan Florin Mihai îi transmite interlocutorului că este „haos” pe drum, iar apoi explică faptul că inspectorii au fost „încrucișați” între județe. Pasajul relevant este redat în hotărâre astfel:
„Vezi că-i un pic de «haos» pe drum”, spune Zehan Florin Mihai.
Interlocutorul întreabă: „Cât ține «vremea» asta?”
Răspunsul inspectorului este: „Mâine, poimâine.”
Apoi vine explicația: „Vezi că ne-o încrucișat județe să ne omorâm unu pe altu.”
Zehan Florin Mihai continuă: „Vezi că nu te mai întâlnești cu cine trebe. Te-ntâlnești cu alții.”
La final, îi spune: „Să fii pregătit” și „Du-te și tu mai jos un pic astăzi și mâine.”
Dincolo de limbajul familiar și codificat, instanța a interpretat discuția prin prisma contextului probator. În perioada respectivă, inspectorii ISCTR desfășurau acțiuni încrucișate, adică echipaje dintr-un județ puteau controla în alt județ. Această practică are tocmai rolul de a reduce predictibilitatea controalelor și de a împiedica transportatorii să se bazeze pe relații locale sau pe cunoașterea inspectorilor obișnuiți.
De aceea, expresia „nu te mai întâlnești cu cine trebuie” a fost importantă. Ea sugerează că persoana avertizată nu se putea baza pe întâlnirea cu inspectori cunoscuți sau previzibili, ci putea fi verificată de alți inspectori. În interpretarea tribunalului, acesta era un avertisment util pentru evitarea unei sancțiuni.
Inculpatul a încercat în cursul urmăririi penale să explice că, atunci când a spus „haos pe drum”, s-ar fi referit doar la faptul că interlocutorul trebuia să aibă actele în regulă. Instanța a calificat această explicație ca neverosimilă, mai ales având în vedere contextul discuției, formulările folosite și recunoașterea ulterioară a acuzației în fața instanței.
Episodul din 26 aprilie 2023: „după ora 17” și „e bine după 8”
Al treilea episod a avut loc la data de 26 aprilie 2023, când Zehan Florin Mihai a fost contactat de o persoană care dorea să știe dacă o anumită rută era „liberă” seara. Interlocutorul explică faptul că are „unu care îi pe bază de iute” și apoi revine asupra ideii, spunând că are pe cineva „contratimp”.
Întrebarea aparent simplă — dacă drumul este liber — capătă în context un sens legat de controalele ISCTR. Răspunsurile inspectorului indică intervale orare și zone în care controalele se desfășurau sau se terminau.
Fragmentul relevant este următorul:
Interlocutorul întreabă: „Îi liberă ###### în seara asta?”
Zehan Florin Mihai răspunde: „După ora 17.”
Întrebat ce înseamnă „seară”, inspectorul precizează: „După ora 17. Că-i pân’ la 17 ceva acțiune.”
Interlocutorul spune că după ora 20 ar fi mai bine, iar inculpatul confirmă: „Îi bine după 8.”
În continuare, discuția devine și mai clară. Interlocutorul spune că are „unu care-i contratimp în seara asta”, iar Zehan Florin Mihai răspunde: „Dă-i drumu’ după 8. Îi bine.”
Apoi adaugă: „Cluju-i liber.”
Instanța a reținut că această discuție indică transmiterea unor informații despre durata controalelor și despre intervalul în care un șofer putea circula cu un risc mai mic de a fi verificat. Nu era vorba despre o simplă apreciere meteorologică, rutieră sau personală. Era o informație legată de acțiunile de control ale inspectorilor ISCTR.
În motivarea hotărârii, tribunalul a arătat că afirmațiile inculpatului din cursul urmăririi penale, potrivit cărora discuția ar fi reprezentat doar o încurajare adresată interlocutorului de a veni acasă, nu pot fi primite. Din conținutul convorbirii rezultă, în opinia instanței, că Zehan Florin Mihai a comunicat intervalul în care se desfășurau controale și momentul în care traseul devenea mai sigur.
Această concluzie a fost susținută și de existența unor înscrisuri din dosar privind acțiuni de control încrucișate desfășurate de inspectorii ISCTR la nivelul IT 4 în perioada 25–26 aprilie 2023.
Episodul din 26 mai 2023: „unul rău cu unul bun” și identificarea inspectorilor
Al patrulea episod a avut loc la data de26 mai 2023. Interlocutorul era, potrivit hotărârii, un șofer angajat la o firmă care avea ca obiect principal producerea și comercializarea de agregate naturale și transportul acestora către beneficiari. Acesta se afla într-o relație de prietenie cu Zehan Florin Mihai.
Discuția începe printr-o întrebare despre locul în care se află inspectorul la lucru, apoi interlocutorul întreabă cine este într-o anumită zonă. Răspunsul inculpatului este formulat colocvial, dar, în interpretarea instanței, suficient de clar pentru a indica doi inspectori aflați în teren.
Pasajul relevant este următorul:
Interlocutorul întreabă: „Dar la ##### cine-i?”
Zehan Florin Mihai răspunde: „Unul rău cu unul bun.”
Interlocutorul întreabă dacă sunt „de-ai voștri sau străini”.
Inculpatul răspunde printr-o trimitere la o problemă anterioară: „Ai mai avut cu unul dintre ei o problemă o dată.”
Interlocutorul identifică apoi inspectorul la care se face referire, iar Zehan Florin Mihai confirmă.
În continuare, interlocutorul întreabă dacă să stea mai mult, iar inspectorul îi răspunde că nu, sugerând că acțiunea nu va dura mult.
În cursul urmăririi penale, Zehan Florin Mihai a explicat că prin „cel rău” se referea la un inspector care îi aplicase anterior interlocutorului o sancțiune mare, iar prin „cel bun” la un alt inspector. Instanța a reținut această explicație ca element care confirmă că discuția privea identificarea membrilor echipajului ISCTR.
Așadar, în acest episod, informația transmisă nu a vizat doar existența unui control, ci și profilul concret al inspectorilor aflați în teren. Pentru un șofer sau transportator, o asemenea informație poate fi decisivă: dacă în echipaj se află un inspector perceput ca strict sau unul care a mai sancționat anterior, decizia de a aștepta, de a evita zona sau de a modifica traseul poate fi luată în cunoștință de cauză.
Tiparul comun al celor patru discuții: informația operativă devine avantaj privat
Cele patru episoade nu sunt identice, dar au aceeași arhitectură. O persoană din zona transporturilor sau cu legături în acest domeniu îl contactează pe inspector. Întrebarea vizează, direct sau indirect, prezența echipajelor ISCTR, identitatea inspectorilor, intervalul de control sau posibilitatea de a circula fără risc. Zehan Florin Mihai răspunde cu informații obținute în virtutea funcției sale.
Într-un caz, este vorba despre un șofer cu asfalt care stă ascuns. În altul, despre un transportator din zona materialului lemnos avertizat că sunt controale încrucișate. În al treilea, despre un șofer aflat „contratimp”, căruia i se indică să circule după ora 20. În al patrulea, despre un șofer care vrea să știe cine se află în echipaj și cât trebuie să aștepte.
Instanța a considerat că aceste comunicări au același scop: permiterea evitării controalelor sau a sancțiunilor. Nu era necesar să se demonstreze că fiecare transport a fost efectiv ilegal sau că fiecare persoană a scăpat concret de amendă. Infracțiunea reținută este una de pericol, iar pericolul constă în afectarea funcționării normale a instituției de control și în folosirea informațiilor interne pentru avantaje private.
Tribunalul a formulat clar ideea că datele privind componența echipajelor, zona de acțiune și durata controalelor nu sunt destinate publicității. Odată transmise unor persoane neautorizate, ele pot transforma controlul rutier dintr-un mecanism imprevizibil și eficient într-un obstacol care poate fi anticipat și ocolit.
Fapta de abuz în serviciu: cum a fost oprit un control înainte să ajungă la sediul firmei
Dacă faptele din aprilie–mai 2023 privesc informațiile transmise înainte sau în timpul unor controale, episodul din **12 decembrie 2022** privește modul în care Zehan Florin Mihai a acționat chiar în cadrul unui control efectiv.
În acea zi, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul a oprit pentru control un vehicul condus de doi șoferi angajați ai unei societăți comerciale de transport. În urma verificărilor, a constatat că nu fuseseră descărcate la timp datele din cartelele digitale ale șoferilor.
Potrivit legislației reținute de instanță, întreprinderile și operatorii de transport rutier au obligația de a descărca și stoca la sediu datele din cartelele tahografice ale conducătorilor auto cel târziu la fiecare 28 de zile. Nerespectarea acestei obligații poate constitui contravenție. În cazul analizat, hotărârea menționează depășiri foarte mari: 210 zile pentru unul dintre carduri și 551 de zile pentru celălalt.
Aceste cifre sunt importante pentru că arată că nu era vorba despre o întârziere minoră sau despre o suspiciune abstractă. Datele observate de inspector indicau o posibilă abatere care trebuia verificată prin procedura legală.
Potrivit răspunsului comunicat de ISCTR și reținut de instanță, în asemenea situații inspectorii nu aplică neapărat sancțiunea direct în trafic. Ei trebuie să bifeze în formular faptul că sunt necesare alte verificări și să transmită inspectoratului teritorial competent o solicitare pentru efectuarea unui control la sediul operatorului. Această etapă ulterioară este esențială, pentru că la sediul firmei se verifică dacă datele au fost sau nu descărcate și stocate conform legii.
Zehan Florin Mihai nu a procedat astfel. Instanța a reținut că în formularele AETR întocmite cu ocazia controlului a bifat rubrica „Fără abateri”, nu rubrica referitoare la necesitatea altor verificări. În plus, nu a transmis solicitarea care ar fi declanșat controlul la sediul operatorului de transport.
Efectul a fost direct: operatorul nu a mai fost verificat în legătură cu neregulile constatate în trafic, iar eventuala contravenție nu a mai putut fi stabilită și sancționată.
Mesajul „Ne înțelegem noi” și semnificația lui în dosar
Un element important al acuzației de abuz în serviciu a fost conversația purtată prin WhatsApp între Zehan Florin Mihai și o persoană din partea operatorului de transport. Potrivit hotărârii, inspectorul i-a trimis acestei persoane două fotografii cu rapoarte de control din care rezultau depășirile termenelor de descărcare a datelor din cartelele tahografice.
Răspunsul primit a fost relevant pentru instanță. Persoana respectivă i-a transmis: „Dă-le drumul, te rog”, explicând că șoferii trebuiau să ajungă în Bulgaria. Apoi a adăugat: „Ne înțelegem noi.”
Această formulare nu a fost tratată de instanță ca probă a primirii efective a unei mite, iar cauza analizată nu privește o condamnare pentru luare de mită. Martorul a declarat că i-a cerut inspectorului să îi lase pe șoferi să plece și că i-a spus că se va revanșa, fără ca în final să se fi revanșat în vreun fel.
Cu toate acestea, mesajul este important pentru înțelegerea stării de fapt. El arată contextul în care inspectorul a ales să nu urmeze procedura legală. Nu era vorba despre o simplă eroare birocratică, ci despre o situație în care o persoană interesată îi cerea inspectorului să nu blocheze transportul și lăsa să se înțeleagă că va exista o formă de compensare.
Instanța a concentrat analiza juridică pe consecința administrativă și penală a conduitei: prin bifarea rubricii „Fără abateri” și prin omisiunea solicitării controlului la sediu, Zehan Florin Mihai a creat un folos necuvenit firmei contraveniente și a afectat interesele legitime ale ISCTR.
Ce folos necuvenit a fost reținut în cazul abuzului în serviciu
Folosul necuvenit nu a fost reținut ca o sumă de bani primită de inculpat. Instanța a considerat că beneficiul a fost obținut de operatorul de transport. Firma a evitat verificarea la sediu și posibilitatea aplicării unei sancțiuni contravenționale pentru nedescărcarea datelor tahografice.
În logica hotărârii, acesta este un folos necuvenit suficient pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu în forma agravată prevăzută de Legea nr. 78/2000. Funcționarul public nu trebuie neapărat să obțină personal bani sau bunuri. Este suficient ca, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, să obțină pentru altul un folos necuvenit.
În acest caz, „altul” este firma de transport care a evitat procedura de control. Prin aceeași conduită, ISCTR a fost privat de posibilitatea de a verifica situația și, după caz, de a aplica sancțiunea prevăzută de lege. Instanța a considerat că acest lucru afectează direct interesul instituției de a asigura aplicarea legislației în domeniul transporturilor rutiere.
Camera preliminară și recunoașterea învinuirii
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de 10 noiembrie 2025 În camera preliminară nu au fost formulate cereri și nu au fost invocate excepții. Judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, competența instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
În cursul judecății, la termenul din 9 februarie 2026, după citirea actului de sesizare, instanța i-a adus la cunoștință inculpatului dispozițiile privind procedura recunoașterii învinuirii. Zehan Florin Mihai a solicitat ca judecata să se desfășoare în procedură simplificată, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. El a arătat că recunoaște faptele așa cum au fost expuse în rechizitoriu.
Argumentele apărării și modul în care le-a privit instanța
Din hotărâre rezultă că apărarea a încercat să reducă gravitatea faptelor și să conteste, cel puțin în privința abuzului în serviciu, existența unei vătămări relevante. În ceea ce privește convorbirile, inculpatul oferise în cursul urmăririi penale explicații alternative: că discuțiile ar fi fost simple încurajări, că interlocutorii ar fi putut afla singuri anumite informații sau că avertizările vizau doar necesitatea de a avea actele în regulă.
Tribunalul nu a primit aceste explicații. Instanța a analizat discuțiile în contextul lor concret și a observat că ele nu se refereau generic la respectarea legii, ci la informații precise despre controale: cine este în teren, unde acționează, până la ce oră durează acțiunea, dacă sunt inspectori din alte județe și dacă anumite zone sunt „libere”.
În privința abuzului în serviciu, instanța a respins ideea că lipsa unei sancțiuni aplicate efectiv sau lipsa unei constituiri de parte civilă ar elimina caracterul penal al faptei. Tribunalul a arătat că au fost afectate interesele ISCTR de a verifica legalitatea transporturilor rutiere, de a constata eventuale contravenții și de a aplica sancțiuni. Prin bifarea rubricii „Fără abateri”, deși existau indicii de nereguli, inspectorul a împiedicat mecanismul instituțional să funcționeze.
Totodată, tribunalul a reținut că în cursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine nesinceră și oscilantă, dar a avut în vedere, în favoarea lui, că în fața instanței a recunoscut faptele și a arătat că le regretă.
Raționamentul instanței cu privire la prima infracțiune: informații nedestinate publicității
Pentru infracțiunea de folosire de informații nedestinate publicității, instanța a pornit de la obligația profesională a inspectorilor ISCTR de a păstra confidențialitatea acțiunilor de control. Această obligație nu este una formală, ci este necesară pentru ca verificările să aibă eficiență. Dacă persoanele controlate sau interesate află în avans unde sunt inspectorii și cât durează controalele, pot evita exact mecanismul de verificare.
Tribunalul a reținut că Zehan Florin Mihai a comunicat informații despre acțiuni de control în patru împrejurări diferite. Informațiile au fost transmise unor persoane neautorizate și au avut scopul de a le permite acestora sau altor persoane să obțină un folos necuvenit. Folosul nu a constat neapărat într-o sumă de bani, ci în posibilitatea de evitare a unei sancțiuni ori de adaptare a traseului și comportamentului în trafic.
Instanța a subliniat că infracțiunea este una de pericol. Prin urmare, nu trebuia dovedit că s-a produs efectiv o sancțiune evitată sau o pierdere financiară concretă pentru stat. Era suficient că divulgarea informațiilor a creat posibilitatea afectării controlului și a oferit persoanelor interesate un avantaj nepermis.
Forma continuată a fost reținută deoarece cele patru discuții au avut aceeași natură și același scop, fiind comise la intervale apropiate de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale.
Raționamentul instanței cu privire la abuzul în serviciu
Pentru abuzul în serviciu, instanța a analizat atribuțiile concrete ale inspectorului și procedura aplicabilă în cazul constatării unor indicii privind nedescărcarea datelor tahografice. Zehan Florin Mihai avea obligația de a efectua controlul cu respectarea normelor legale și de a consemna corect rezultatul verificării.
În opinia tribunalului, problema nu a fost doar că inspectorul nu a aplicat o sancțiune pe loc. Din răspunsul ISCTR rezulta că sancționarea unei asemenea fapte presupunea verificări la sediul operatorului. Așadar, obligația inspectorului era să marcheze în formular necesitatea acestor verificări și să transmită solicitarea mai departe.
Prin bifarea rubricii „Fără abateri”, Zehan Florin Mihai a transmis instituțional că nu există probleme. Această consemnare a blocat etapa următoare, adică verificarea la sediul firmei. Instanța a considerat că tocmai aici se află îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.
Rezultatul a fost obținerea unui folos necuvenit pentru firma de transport: evitarea controlului și a unei eventuale sancțiuni. În același timp, ISCTR a fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale. Din acest motiv, instanța a reținut infracțiunea de abuz în serviciu în forma prevăzută de Legea nr. 78/2000, atunci când funcționarul public obține pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Pedepsele: 9 luni, 2 ani și 6 luni, apoi contopirea
Tribunalul Cluj a stabilit pentru Zehan Florin Mihai o pedeapsă de 9 luni de închisoare pentru infracțiunea privind folosirea informațiilor nedestinate publicității, în formă continuată. Pentru infracțiunea de abuz în serviciu, instanța a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare.
În aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, instanța a contopit pedepsele. A aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni, la care a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă. Cum cealaltă pedeapsă era de 9 luni, sporul a fost de 3 luni. Astfel, rezultatul calculului este de 2 ani și 9 luni de închisoare.
În hotărâre apare însă o necorelare. În partea în care instanța dispune suspendarea executării sub supraveghere, este menționată pedeapsa de 2 ani și 10 luni de închisoare. Această valoare nu rezultă din calculul de contopire descris expres în hotărâre. Calculul arătat de tribunal conduce la 2 ani și 9 luni, astfel că mențiunea de 2 ani și 10 luni pare să fie o eroare materială de redactare.
Pe lângă pedeapsa principală, instanța a aplicat și pedepse complementare. Zehan Florin Mihai nu are voie, timp de 3 ani, să exercite dreptul de a fi ales în autorități publice sau în orice alte funcții publice, să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat și să ocupe funcția de inspector în cadrul ISCTR.
Această interdicție are o legătură directă cu natura faptelor. Tribunalul a arătat că infracțiunile au vizat încălcarea atribuțiilor de serviciu în dauna instituției și în interesul altor persoane. Fără a nega impactul profesional și financiar asupra inculpatului, instanța a considerat proporțional ca acesta să nu mai exercite, cel puțin temporar, funcția ale cărei reguli le-a încălcat.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
