Curtea de Apel Cluj obligă ADR Nord-Vest să reevalueze un proiect AI pentru eficiență energetică și să încheie contractul de finanțare

Proiectul AI eliminat de evaluatori a fost readus la finanțare de instanță

Un proiect bazat pe inteligență artificială pentru reducerea consumului energetic în clădiri comerciale, industriale și rezidențiale, eliminat din competiția pentru fonduri europene după ce evaluatorii au apreciat că piața este deja ocupată de marii jucători din energie, a fost readus în cursa pentru finanțare de Curtea de Apel Cluj.

Într-o hotărâre cu impact major asupra procedurilor de evaluare din cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021–2027, instanța a obligat Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest să recalculeze punctajul proiectului, să îl considere eligibil și să încheie contractul de finanțare, dacă sunt îndeplinite condițiile rezultate în urma reevaluării.

Procesul a fost deschis de EASEFUL SRL împotriva ADR Nord-Vest – Autoritatea de Management pentru Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, după ce compania a acuzat că proiectul său a fost eliminat din procedura de finanțare printr-o interpretare excesiv de rigidă a criteriilor din ghidul solicitantului și prin ignorarea argumentelor tehnice și economice depuse în documentația proiectului.

Platforma AI care promite reducerea costurilor energetice pentru IMM-uri

În centrul litigiului se află platforma „WattAByte AI”, o soluție software construită pe algoritmi de inteligență artificială pentru analiza predictivă și optimizarea consumului energetic. Potrivit documentelor depuse în instanță, compania a susținut că produsul vizează o piață aflată într-o creștere accelerată, dar insuficient exploatată în zona IMM-urilor.

În acțiune, firma a arătat că soluția „se poziţionează pe o zonă de nişă emergentă, profitabilă şi insuficient explorată”, adresând cererea tot mai mare pentru „soluţii inteligente pentru optimizarea energetică pentru clădirile comerciale, industriale şi rezidenţiale”. Reclamanta a insistat că piața sistemelor de management energetic integrate cu inteligență artificială este încă „un segment insuficient deservit, în special pentru IMM-uri”.

Beneficiarul a susținut că produsul dezvoltă avantaje tehnologice capabile să susțină o poziționare premium pe piață și să ofere funcționalități inexistente în soluțiile standard deja comercializate de marile companii din energie. În documentația analizată de instanță se arată că există „avantaje tehnologice excepţionale care susţin un preţ mărit/premium”.

Compania a insistat și asupra caracterului personalizabil al platformei AI. Potrivit documentelor depuse la dosar, fiecare client poate beneficia de adaptarea modelelor AI „în funcţie de particularităţile clădirii, echipamentele specifice şi condiţiile de mediu”.

În opinia reclamantei, exact această flexibilitate diferențiază produsul de platformele standard existente deja pe piață și permite optimizarea consumului energetic în funcție de profilul fiecărei clădiri.

Compania a acuzat că evaluatorii au ignorat analiza pieței

O parte esențială a procesului s-a concentrat pe modul în care evaluatorii au interpretat criteriile prevăzute în Ghidul solicitantului și pe limitele în care autoritatea putea depuncta proiectul.

Potrivit companiei, ghidul stabilea în mod clar că solicitantul trebuie să demonstreze existența unui context economic și tehnologic favorabil, identificarea unei nevoi reale insuficient acoperite pe piață, impactul economic și social al proiectului și o justificare integrată care să lege toate aceste elemente într-o oportunitate concretă de piață.

Firma a susținut că depunctarea era posibilă doar dacă aceste elemente lipseau complet sau erau insuficient fundamentate, nu atunci când evaluatorii aveau pur și simplu o altă apreciere asupra oportunității comerciale a produsului.

Conflictul a izbucnit după ce evaluatorii au concluzionat că proiectul nu justifică suficient oportunitatea lansării pe piață a serviciului, argumentând că marile companii din domeniul energiei dispun deja de produse similare. Practic, evaluatorii au apreciat că existența unor jucători mari pe piață reduce caracterul inovator și oportunitatea comercială a soluției dezvoltate de reclamantă.

Compania a contestat însă frontal această concluzie și a susținut că evaluatorii au ignorat complet analiza de piață și argumentele economice prezentate în planul de afaceri.

Potrivit acțiunii depuse la Curtea de Apel Cluj, documentația conținea „o secţiune generoasă de analiză a pieţei şi a cadrului concurenţial”, care demonstra existența unui context favorabil lansării produsului chiar şi într-o piaţă cu companii mari prezente.

Firma a invocat inclusiv tendințele globale și reglementările europene privind reducerea emisiilor de carbon și tranziția la energie verde, argumentând că acestea generează o cerere tot mai mare pentru sisteme inteligente de eficientizare energetică. Potrivit companiei, piața soluțiilor de management energetic se află în creştere accelerată, iar politicile europene de sustenabilitate creează oportunități reale pentru dezvoltarea unor produse bazate pe inteligență artificială.

Beneficiarul a insistat și asupra faptului că produsul său nu concurează direct cu platformele marilor companii energetice, deoarece acestea fie sunt orientate către clienți industriali mari, fie nu folosesc algoritmi AI pentru predicții personalizate și optimizare adaptată fiecărei clădiri.

În opinia reclamantei, exact acest segment insuficient deservit — IMM-urile și administratorii de clădiri cu nevoi specifice — reprezintă oportunitatea concretă de piață pe care evaluatorii au ignorat-o.

Compania a mai susținut că documentația depusă demonstra inclusiv impactul economic și social al proiectului, prin reducerea costurilor energetice, scăderea consumului și diminuarea emisiilor asociate. Potrivit acțiunii formulate în instanță, aceste efecte erau cuantificate în cererea de finanțare și corelate cu indicatorii de rezultat prevăzuți în programul european.

Reclamanta a acuzat însă că niciunul dintre aceste argumente nu a fost analizat efectiv nici în etapa inițială de evaluare și nici în procedura de reevaluare, evaluatorii ignorând inclusiv clarificările și explicațiile suplimentare depuse în cadrul contestației administrative.

Curtea de Apel Cluj a obligat autoritatea să continue finanțarea

În hotărârea pronunțată în 21 mai 2026, Curtea de Apel Cluj a făcut o distincție importantă între actele administrative contestate și efectele juridice produse de acestea în procedura de evaluare. Judecătorii au constatat că notificările inițiale privind evaluarea și reevaluarea proiectului nu mai produceau efecte juridice autonome, deoarece acestea fuseseră absorbite de actul administrativ final emis în procedura de soluționare a contestației.

Instanța a explicat practic că adevărata miză juridică nu mai era reprezentată de notificările intermediare, ci de documentul final prin care ADR Nord-Vest a decis să mențină proiectul în afara finanțării europene. În consecință, Curtea a admis excepția lipsei de obiect pentru cererile privind anularea notificărilor inițiale.

Partea decisivă a hotărârii privește însă exact actul prin care proiectul fusese eliminat definitiv din procedura de finanțare. Curtea de Apel Cluj a anulat Scrisoarea răspuns la contestație nr. 025632/19.06.2025 emisă de ADR Nord-Vest, documentul prin care autoritatea confirmase menținerea punctajului și respingerea proiectului.

Judecătorii nu s-au limitat însă la simpla anulare formală a actului administrativ.

Instanța a mers mult mai departe și a obligat efectiv autoritatea de management să refacă analiza proiectului în condițiile stabilite prin hotărâre.

În dispozitivul deciziei, Curtea a dispus explicit „recalcularea punctajului, reconsiderarea proiectului ca eligibil și încheierea contractului de finanțare”.

Formularea este una rar întâlnită în litigii privind fondurile europene, deoarece instanța nu a cerut doar o reevaluare formală, ci a obligat autoritatea să trateze proiectul ca eligibil în urma recalculării punctajului și să continue procedura de contractare.

Practic, hotărârea Curții de Apel Cluj readuce proiectul în circuitul finanțării europene și obligă ADR Nord-Vest să reia analiza în limitele stabilite de instanță, după ce compania a susținut pe tot parcursul procesului că evaluatorii au ignorat argumentele tehnice, analiza pieței și justificările economice depuse în documentația de finanțare.

În plus, Curtea de Apel Cluj a obligat ADR Nord-Vest să achite companiei EASEFUL SRL suma de 7.716 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.