SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
În medicina legală, adevărul nu vine niciodată singur. Vine însoțit de moarte, traumă, tăcere, frică, suferință, vinovăție posibilă și nevoia aproape disperată a celor rămași de a înțelege ce s-a întâmplat. Pentru doamna dr. Camelia Buhaș, medic primar legist, medic-șef al Serviciului Județean de Medicină Legală Bihor – Oradea, profesor universitar și conducător de doctorat la Universitatea din Oradea, această profesie nu înseamnă doar cauze, mecanisme și concluzii, ci responsabilitatea de a transforma fragmente de realitate în adevăr medical.
Într-un interviu amplu pentru DNews24, dr. Camelia Buhaș vorbește despre omul aflat în cele mai vulnerabile ipostaze ale sale, despre dosarele în spatele cărora se ascund drame, despre malpraxis, limitele științei, presiunile din jurul expertizelor și forța unei concluzii medico-legale care poate schimba destine.
DNews24: Medicina legală este una dintre puținele profesii în care omul este privit, uneori, în cele mai dramatice ipostaze ale sale: victimă, suspect, pacient, cadavru, probă. După atâția ani, care parte a acestei profesii v-a arătat cel mai mult adevărul despre om? Și care ar fi el?
dr. Camelia Buhaș: Aș spune că fiecare parte a profesiei mele arată adevărul despre om. În medicina legală, indiferent că vorbim despre autopsii, consultații sau expertize pentru traumă, viol, expertize psihiatrice, etc., vezi omul când nu mai poate ascunde nimic: în suferință, în frică, în violență, în moarte sau în disperarea celor rămași în urmă.
Astfel, după mulți ani, înțelegi că oamenii sunt mult mai vulnerabili decât par și că, uneori, în spatele unui dosar există o dramă care nu încape complet în cuvinte sau concluzii medicale. Vezi fragilitatea omului, iar medicina legală m-a învățat că adevărul despre om nu este niciodată complet alb sau negru.
DNews24: Când ați ales medicina legală, ați înțeles de la început ce presupune această apropiere zilnică de moarte, violență, traumă și responsabilitate juridică, sau adevărata greutate a profesiei a venit abia mai târziu?
dr. Camelia Buhaș: Nu. Sincer, cred că nimeni nu poate înțelege cu adevărat asta de la bun început. Nu poți înțelege cu adevărat ce înseamnă contactul zilnic cu moartea, trauma și responsabilitatea juridică până nu trăiești efectiv această profesie.
La început vezi profesia prin filtrul medicinei și al curiozității profesionale. Greutatea reală a acestei profesii vine mai târziu, când înțelegi că în fiecare raport de expertiză pe care îl faci există o familie care așteaptă răspunsuri, un om care poate fi condamnat sau absolvit și o responsabilitate care nu se termină odată cu programul de lucru.
DNews24: Există un moment în cariera dumneavoastră în care ați simțit că medicina legală nu mai este doar o specialitate medicală, ci un loc în care se decide, uneori, destinul juridic și moral al unor oameni?
dr. Camelia Buhaș: Da, în momentul în care am realizat că o concluzie dintr-un raport medico-legal poate schimba direcția unei anchete, poate influența libertatea unui om sau poate oferi unei familii răspunsurile pe care le caută de ani întregi.
Atunci înțelegi că medicina legală nu înseamnă doar știință, ci o responsabilitate socială, morală și juridică enormă. Aș spune că uneori simți foarte apăsat că adevărul pe care îl formulezi va rămâne, sub o formă sau alta, ani întregi în viața celor implicați.
DNews24: Publicul asociază medicina legală mai ales cu autopsia și cauza morții. Ce nu înțelege, de fapt, societatea despre munca medicului legist?
dr. Camelia Buhaș: Cred că oamenii văd doar partea spectaculoasă sau întunecată a profesiei și asociază medicina legală cu autopsia, moartea, criminalistica. În realitate, medicina legală este o specialitate extrem de complexă, aflată la granița dintre medicină și drept.
Medicul legist nu lucrează doar cu cadavre, ci și cu victime vii din agresiuni, accidente, cu oameni abuzați, speriați, cu medici acuzați. În medicina legală se fac expertize traumatologice, psihiatrice, toxicologice, de responsabilitate medicală sau diverse alte evaluări la oameni vii.
Dar poate cel mai important de înțeles este faptul că medicina legală nu caută vinovați — caută adevărul medical. De aceea uneori trebuie să fii foarte puternic profesional, dar și foarte atent uman.
DNews24: Într-un dosar, o concluzie medico-legală poate cântări enorm. Cum scrieți un raport astfel încât el să fie și corect științific, și suficient de clar pentru procuror, judecător sau avocat?
dr. Camelia Buhaș: Un raport medico-legal trebuie să fie în același timp riguros științific și inteligibil juridic, adică cu concluzii medicale cert științifice, dar pe înțelesul unor „non-medici”, fie ei procurori, judecători, avocați sau oameni care își caută liniștea sau adevărul.
El trebuie deci să fie clar pentru procuror, judecător sau avocat, dar fără să sacrifice precizia medicală. Cel mai important este ca expertiza medico-legală să fie argumentată obiectiv, bazată pe date verificabile și separată de orice presiune emoțională sau mediatică.
DNews24: Ce este mai greu pentru un medic legist: să stabilească adevărul medical sau să accepte că, uneori, știința nu poate oferi certitudinea absolută pe care o așteaptă familia, anchetatorul sau instanța?
dr. Camelia Buhaș: Uneori, cel mai greu este acceptarea limitelor, să accepți că medicina nu poate oferi certitudini absolute.
Există situații în care putem vorbi doar despre probabilitate, compatibilitate sau mecanisme posibile. Societatea și justiția caută adesea răspunsuri clare, certe, dar știința are și ea limitele ei, iar onestitatea profesională înseamnă să recunoști aceste limite, să recunoști faptul că există lucruri pe care nici știința nu le poate clarifica complet.
DNews24: Se întâmplă ca justiția să ceară răspunsuri ferme acolo unde medicina poate vorbi doar în termeni de probabilitate, compatibilitate sau cauzalitate posibilă? Cum gestionați această tensiune?
dr. Camelia Buhaș: Prin rigoare, sinceritate și independență profesională. Rolul medicului legist nu este să confirme o ipoteză a anchetei, ci să exprime adevărul medical în forma lui reală, chiar și atunci când acel adevăr este incomod sau incomplet. Există uneori presiunea unor răspunsuri clare, definitive.
Cu toate acestea, uneori, cea mai corectă concluzie este aceea că anumite aspecte nu pot fi afirmate cu certitudine. Și da, cred că adevărul trebuie spus exact așa cum este, fără exagerări și fără compromisuri, indiferent de solicitări sau presiuni.
DNews24: Ați simțit vreodată presiune, din partea anchetei, a familiei, a opiniei publice, a mass-mediei sau a unor instituții, ca o expertiză să fie înțeleasă într-un anumit sens? Cum se apără medicul legist de asemenea presiuni?
dr. Camelia Buhaș: Da, sigur, există astfel de momente dificile. Uneori presiunea vine din emoția familiei, alteori din spațiul public sau din dorința rapidă de a găsi un vinovat. Pot exista deci presiuni directe sau indirecte: emoționale, publice, instituționale sau mediatice.
Dar medicina legală funcționează corect doar dacă expertul își păstrează independența profesională, dacă are tăria de a rămâne echilibrat și echidistant. În momentul în care concluzia începe să fie influențată de interesul unei părți, se compromite nu doar actul medico-legal, ci și actul de justiție. Aș spune că, dacă pierzi obiectivitatea, pierzi esența profesiei.
DNews24: Există un adevăr incomod despre medicina legală din România pe care oamenii din sistem îl știu, dar îl spun rar cu voce tare?
dr. Camelia Buhaș: Da. Medicina legală este una dintre specialitățile esențiale pentru funcționarea justiției și, totuși, foarte puțin înțeleasă și uneori foarte puțin sprijinită, adesea subfinanțată.
Se vorbește mult despre actul de justiție, dar foarte puțin despre condițiile în care sunt obținute probele medico-legale care îl susțin. Oamenii își imaginează că adevărul apare simplu, clar și rapid.
În realitate, în spatele unei concluzii medico-legale există multă muncă, responsabilitate și uneori condiții dificile, de suprasolicitare fizică și psihică a expertului.
DNews24: Se vorbește mult despre dosarele cu morți, dar medicina legală lucrează și cu oameni în viață: victime ale agresiunilor, ale violenței domestice, ale accidentelor, ale agresiunilor sexuale. Ce este specific și dificil în expertiza medico-legală a persoanei vii?
dr. Camelia Buhaș: În cazul persoanelor vii examinate, nu evaluăm doar o leziune, ci și contextul în care aceasta a apărut, mecanismul de producere, consecințele fizice și psihice, evoluția în timp și impactul juridic.
Expertiza pe omul în viață este o expertiză extrem de sensibilă, pentru că în fața ta nu este doar o probă, ci un om aflat adesea într-o stare de vulnerabilitate, care poate veni cu teamă, rușine, anxietate sau traumă. De aceea, pe lângă faptul că ești medic expert, aici trebuie să fii și om în același timp.
DNews24: În cazul oamenilor vii, medicul legist nu examinează doar leziuni, ci uneori frică, rușine, traumă, ezitare sau presiune familială. Cum păstrați rigoarea probei fără să transformați examinarea într-o nouă traumă pentru victimă?
dr. Camelia Buhaș: Printr-un echilibru între obiectivitate și empatie. Prin respect și răbdare. Examinarea medico-legală trebuie să fie riguroasă, dar asta nu înseamnă să fie rece sau lipsită de umanitate.
Uneori, modul în care vorbești cu victima este la fel de important ca examenul în sine. O persoană traumatizată trebuie să simtă că este ascultată și respectată, nu tratată ca un simplu obiect de probă. Când consult un pacient traumatizat, indiferent de tipul de traumă, încerc mereu să păstrez demnitatea omului din fața mea.
DNews24: Cât de mult poate schimba o expertiză medico-legală pe persoană vie încadrarea juridică a unei fapte: de la o simplă lovire la o faptă mult mai gravă? Înțeleg anchetatorii suficient de bine greutatea acestor nuanțe medicale?
dr. Camelia Buhaș: Foarte mult. Uneori, diferența dintre o infracțiune mai ușoară și una gravă stă într-o concluzie medico-legală: numărul de zile de îngrijiri medicale, existența unei infirmități, punerea în primejdie a vieții sau mecanismul leziunilor.
De aceea, nuanțele medicale sunt extrem de importante juridic și pentru asta trebuie să existe din partea medicilor legiști foarte multă atenție, echilibru și responsabilitate în fiecare formulare.
DNews24: În expertizele pe persoane vii, cât de des apar situații complicate: leziuni vechi, documente medicale incomplete, relatări contradictorii, exagerări, minimalizări sau prezentări tardive la medic? Cum separați adevărul medical de zgomotul din jurul cazului?
dr. Camelia Buhaș: Cu răbdare, multă atenție la detalii și o documentare completă. În practică există frecvent prezentări tardive, documente incomplete, relatări contradictorii sau exagerări ale faptelor. Medicul legist trebuie să coreleze datele clinice cu documentele medicale, cu examenul obiectiv și mecanismul cel mai probabil de producere al leziunilor. Nu lucrăm cu impresii, nu judecăm oamenii, lucrăm cu elemente demonstrabile medical și obiectiv.
DNews24: În cazurile de violență domestică, agresiuni sexuale sau abuz asupra minorilor, cât de important este ca medicina legală să intervină rapid? Ce se pierde, uneori definitiv, atunci când victima ajunge prea târziu la examinare?
dr. Camelia Buhaș: Este esențială, aș spune decisivă. În multe cazuri — agresiuni sexuale, violență domestică, abuz asupra minorilor — timpul înseamnă probă. Urmele biologice, leziunile recente sau anumite modificări traumatice se pot pierde rapid. Sunt leziuni care se modifică, probe care nu mai pot fi recuperate. De aceea, uneori, întârzierea examinării poate afecta definitiv posibilitatea de a demonstra faptele.
DNews24: Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai mari probleme ale medicinei legale românești astăzi: lipsa de personal, infrastructura, finanțarea, laboratoarele, volumul de muncă, relația cu instanțele sau lipsa de înțelegere publică?
dr. Camelia Buhaș Sunt mai multe probleme cu care medicina legală din România se confruntă azi: lipsa de personal, infrastructura insuficient modernizată, volumul din ce în ce mai mare de activitate, tarifele extrem de mici, nemodificate din anul 2016, care nu permit autofinanțarea activității din resurse proprii și subfinanțarea unor laboratoare esențiale de la bugetul de stat.
În multe instituții medico-legale există profesioniști foarte bine pregătiți, cu responsabilități uriașe, dar care lucrează în condiții dificile, cu resurse limitate din motivele enumerate anterior. În același timp, există și o problemă de înțelegere publică: lumea vede rezultatul final al expertizei, dar foarte rar vede complexitatea muncii din spatele ei, oboseala acumulată într-un sistem care cere enorm și oferă uneori prea puțin.
DNews24: Conduceți un serviciu județean de medicină legală într-un sistem care lucrează cu probe, cadavre, victime, familii și dosare penale. Când infrastructura este precară, vorbim doar despre disconfort administrativ sau despre un risc real pentru calitatea actului de justiție?
dr. Camelia Buhaș Categoric, da. În medicina legală, infrastructura nu înseamnă doar confort administrativ (clădiri, aparatură). Vorbim despre conservarea probelor, despre condițiile de examinare, despre acuratețea investigațiilor și despre timpul în care se obțin rezultatele. Dacă aceste elemente sunt afectate, dacă infrastructura este slabă, va fi afectată inclusiv calitatea actului de justiție.
DNews24: Dacă ar trebui să reformați trei lucruri în medicina legală din România, fără compromisuri și fără limbaj diplomatic, care ar fi primele?
dr. Camelia Buhaș: În primul rând, infrastructura și laboratoarele. În al doilea rând, resursa umană — formarea și atragerea tinerilor specialiști.
Și, poate cel mai important, consolidarea independenței profesionale a expertului medico-legal. Medicina legală are nevoie de respect instituțional din partea colaboratorilor și decidenților. Ea trebuie să rămână exclusiv în slujba adevărului științific.
DNews24: Vreau să intrăm în zona de malpraxis. Din experiența dumneavoastră, legea malpraxisului în România este eficientă, clară și aplicabilă, sau este mai degrabă un mecanism greoi, lent și greu de înțeles pentru pacient, medic și justiție?
dr. Camelia Buhaș Actualul sistem este adesea lent, dificil și greu de înțeles atât pentru pacient, cât și pentru medic. Cazurile de malpraxis sunt complexe prin natura lor și presupun o analiză medicală profundă, nu doar o evaluare juridică.
Aceste cazuri se analizează însă, conform legii actuale, de către Comisiile de malpraxis care funcționează în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică Județene. Adesea ele se confundă cu cazurile de responsabilitate medicală care sunt apanajul medicinei legale și au un parcurs total diferit. În legătură cu responsabilitatea medicală, despre care pot să vorbesc, uneori există așteptarea greșită ca orice rezultat nefavorabil să însemne automat culpă medicală (care este o noțiune juridică).
DNews24: În malpraxis, unde se termină complicația medicală inevitabilă și unde începe culpa profesională? Care este, în concret, linia care desparte un rezultat tragic de o greșeală imputabilă medicului?
dr. Camelia Buhaș: Mă voi referi la responsabilitatea medicală și da, aceasta este una dintre cele mai dificile întrebări în medicina legală. Medicina nu este o știință exactă și niciun act medical nu este lipsit complet de risc.
Nu orice rezultat tragic înseamnă vinovăție (culpă). Medicina are limite, iar uneori complicațiile apar chiar și atunci când medicii fac tot ce este corect. Culpa medicală, care este o noțiune juridică, apare atunci când se încalcă standardele medicale acceptate și când această abatere produce un prejudiciu pacientului.
DNews24: Cât de greu este, într-o expertiză de malpraxis, să demonstrați legătura de cauzalitate? Altfel spus: nu doar că s-a greșit undeva, ci că acea greșeală a produs efectiv prejudiciul, agravarea sau moartea pacientului.
dr. Camelia Buhaș: Foarte greu, uneori. Într-un dosar de responsabilitate medicală (malpraxis) nu este suficient să identifici o eroare; trebuie demonstrat că acea eroare a avut un rol determinant sau semnificativ în producerea prejudiciului. Iar în medicină există adesea multiple patologii, factori de risc și evoluții imprevizibile. Tocmai de aceea acest tip de expertiză trebuie făcut cu foarte multă prudență și onestitate.
DNews24: În dosarele de malpraxis, cât de importantă este documentația medicală: foaia de observație, consimțământul informat, protocoalele, notele operatorii, investigațiile, recomandările? Poate lipsa unei consemnări corecte să cântărească aproape la fel de mult ca actul medical în sine?
dr. Camelia Buhaș :În dosarele de responsabilitate medicală (malpraxis), documentația medicală este esențială. Ea este memoria juridică a actului medical. Foaia de observație, consimțământul informat, protocoalele operatorii, evoluția pacientului, tratamentul aplicat și recomandările pot deveni esențiale într-o expertiză. Uneori, lipsa unei consemnări corecte în documentul medical poate ridica serioase probleme de interpretare, chiar dacă actul medical în sine a fost adecvat.
DNews24: Credeți că expertizele medico-legale în cazurile de malpraxis cântăresc cu adevărat în faza de urmărire penală, în decizia procurorului de a merge mai departe sau de a clasa dosarul? Sau, uneori, ele sunt tratate prea formal, ca simple documente tehnice într-un dosar deja împins într-o direcție?
dr. Camelia Buhaș: Da, la modul corect, acestea ar trebui să influențeze decisiv direcția unui dosar. O expertiză medico-legală solid argumentată poate clarifica dacă există sau nu elemente de culpă profesională.
Problema apare atunci când concluziile medicale ale unei expertize sunt simplificate excesiv sau interpretate selectiv în afara contextului lor științific de către beneficiari sau când sunt tratate prea formal, ca simple documente tehnice de către aceștia, așa cum se știe că s-a mai întâmplat uneori.
DNews24: În procedura penală, procurorul are nevoie de probe clare, iar medicina legală lucrează adesea cu nuanțe medicale, cauzalitate, probabilitate și standarde profesionale. Există riscul ca un raport de malpraxis să fie înțeles greșit sau folosit selectiv?
dr. Camelia Buhaș Da, mai ales pentru că medicina și dreptul folosesc uneori limbaje diferite. Medicina lucrează frecvent cu probabilități și nuanțe, în timp ce procedura penală caută concluzii cât mai ferme.
De aceea este foarte important ca expertiza să fie clară, argumentată și bine explicată, pentru a nu putea fi interpretată, înțeleasă greșit sau folosită selectiv.
DNews24: Din ce ați văzut, sistemul actual protejează mai mult pacientul care caută dreptate, medicul acuzat pe nedrept sau instituția medicală care trebuie să își apere imaginea? Cine este, în realitate, cel mai vulnerabil într-un dosar de malpraxis?
dr. Camelia Buhaș: În realitate, toți pot deveni vulnerabili: pacientul care caută răspunsuri, medicul acuzat înainte de clarificarea faptelor și instituția medicală expusă public. Tocmai de aceea este esențial ca analiza să rămână echilibrată, profesionistă și bazată exclusiv pe probe.
DNews24 :Predați medicina legală atât viitorilor medici, cât și studenților la Drept. Cum se schimbă felul în care explicați aceeași realitate — leziunea, moartea, cauzalitatea, culpa — în fața unor tineri care vor trata pacienți și în fața unor tineri care vor judeca, apăra sau acuza oameni?
dr. Camelia Buhaș: Medicilor le explic responsabilitatea juridică a deciziilor clinice, iar juriștilor le explic limitele și complexitatea medicinei. Încerc să îi fac să înțeleagă că adevărul medical și adevărul juridic se întâlnesc, dar nu sunt întotdeauna identice.
DNews24: Ce încercați să îi învățați pe studenții la Medicină despre responsabilitatea juridică a actului medical, dincolo de diagnostic și tratament? Și ce încercați să îi învățați pe studenții la Drept despre limitele medicinei, ca să nu transforme expertiza într-o certitudine pe care știința nu o poate da întotdeauna?
dr. Camelia Buhaș: Studenților la Medicină încerc să le explic că fiecare decizie medicală are și o dimensiune etică și una juridică. Studenților la Drept încerc să le explic că medicina nu poate oferi întotdeauna certitudini absolute și că expertiza trebuie interpretată întotdeauna cu prudență și în contextul tuturor probelor din dosar.
DNews24: Există o diferență între felul în care studenții la Medicină și studenții la Drept înțeleg noțiuni precum vinovăție, cauzalitate, prejudiciu, eroare medicală sau moarte suspectă? Cine înțelege mai greu nuanțele: viitorul medic sau viitorul jurist?
dr. Camelia Buhaș: Aș spune că înțeleg diferit, nu neapărat mai greu. Viitorii medici înțeleg mai repede mecanismele biologice, dar uneori subestimează impactul juridic al unui gest medical. Viitorii juriști înțeleg logica probei și a responsabilității, dar pot avea dificultăți în a accepta incertitudinea inerentă medicinei.
DNews24: Ca medic legist, profesor și om care a văzut de aproape moartea, trauma, greșeala medicală și nevoia de adevăr juridic, ce le-ați spune tinerilor medici despre responsabilitate? Și ce le-ați spune pacienților despre diferența dintre dreptul la explicație, dreptul la adevăr și dreptul la vinovăție dovedită?
dr. Camelia Buhaș Tinerilor medici le-aș spune că profesionalismul nu înseamnă doar competență profesională, ci și responsabilitate, comunicare și onestitate.
Le-aș spune să nu uite niciodată că în fața lor nu este doar un caz, ci un om speriat, vulnerabil și plin de speranțe.
Pacienților le-aș spune că dreptul la explicație și dreptul la adevăr sunt esențiale, dar că vinovăția trebuie stabilită pe bază de probe, nu pe emoție sau presupuneri. Le-aș spune că adevărul medical nu este întotdeauna simplu sau imediat, că el trebuie căutat cu răbdare, profesionalism și bună-credință.
Partajează acest conținut:
