SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Cluj a schimbat soluția dispusă inițial de Tribunalul Cluj în dosarul care vizează modul de derulare a unui contract de lucrări pentru modernizarea unor drumuri județene din Bistrița-Năsăud, dosar în care procurorii anticorupție susțin că ar fi fost produs un prejudiciu de peste 90,5 milioane de lei în dauna Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Prin minuta pronunțată miercuri, 6 mai 2026, judecătorii Curții de Apel Cluj au admis contestațiile formulate de inculpații Moldovan Grigore Florin, Larionesi Iacob, Cîrceie Vasile, Baba Sergiu Corneliu, Ceclan Oprea Ciprian și Poienar Victor împotriva încheierii penale pronunțate în 23 aprilie 2026 de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj.
Instanța de control judiciar a desființat integral hotărârea Tribunalului Cluj și, rejudecând propunerea de arestare preventivă, a decis să respingă arestarea preventivă a celor șase inculpați.
În locul acestei măsuri, Curtea a dispus măsuri preventive mai ușoare: arest la domiciliu pentru patru dintre inculpați și control judiciar pentru ceilalți doi.
Patru inculpați, plasați în arest la domiciliu până în 22 mai 2026
Potrivit minutei instanței, Curtea de Apel Cluj a dispus măsura arestului la domiciliu față de patru dintre inculpații din dosar: Moldovan Grigore Florin, Larionesi Iacob, Cîrceie Vasile și Ceclan Oprea Ciprian.
Măsura a fost luată pentru o perioadă de 17 zile, începând cu data de 6 mai 2026 și până la data de 22 mai 2026, inclusiv.
Cei patru nu vor mai rămâne în arest preventiv, însă vor avea obligația de a nu părăsi locuințele indicate în dosar fără încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți sau a organului judiciar în fața căruia se află cauza.
Instanța a dispus, totodată, punerea lor de îndată în libertate din arest preventiv, pentru executarea arestului la domiciliu, cu mențiunea obișnuită în astfel de situații: dacă nu sunt arestați preventiv sau deținuți în altă cauză.
Obligațiile impuse lui Moldovan Grigore Florin
În cazul inculpatului Moldovan Grigore Florin, administrator public al județului Bistrița-Năsăud și reprezentant al UAT Bistrița-Năsăud în contractul vizat de anchetă, Curtea de Apel Cluj a dispus măsura arestului la domiciliu până în 22 mai 2026.
Pe durata măsurii, acesta are obligația de a nu părăsi locuința indicată în dosar fără aprobarea organului judiciar competent.
De asemenea, instanța i-a impus obligația de a se prezenta în fața organelor de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței ori de câte ori va fi chemat.
O altă obligație importantă stabilită de Curte este aceea de a nu comunica, direct sau indirect, cu coinculpații indicați în minută.
Judecătorii i-au atras atenția că, în cazul încălcării cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor stabilite, arestul la domiciliu poate fi înlocuit cu arestarea preventivă.
Copia încheierii urmează să fie comunicată către IPJ Bistrița-Năsăud, Poliția municipiului Bistrița, serviciul public comunitar de evidență a persoanelor și organele de frontieră.
Aceeași măsură pentru Larionesi Iacob
Și inculpatul Larionesi Iacob, prezentat de procurori drept reprezentant de facto al societății Frasinul SRL, a fost plasat în arest la domiciliu pentru aceeași perioadă: 6 mai – 22 mai 2026, inclusiv.
Potrivit minutei Curții de Apel Cluj, acesta nu poate părăsi locuința indicată fără încuviințarea organului judiciar.
Larionesi Iacob trebuie să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemat și nu are voie să comunice cu coinculpații menționați în dosar.
Supravegherea măsurii a fost pusă în legătură cu instituțiile competente din județul Bistrița-Năsăud, copia încheierii urmând să fie comunicată IPJ Bistrița-Năsăud, Poliției Sângeorz-Băi, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor și organelor de frontieră.
Și în cazul său, instanța a dispus punerea de îndată în libertate din arest preventiv, pentru executarea arestului la domiciliu, dacă nu este arestat sau deținut în altă cauză.
Cîrceie Vasile, arest la domiciliu și interdicție de comunicare cu coinculpații
Curtea de Apel Cluj a luat aceeași măsură și față de Cîrceie Vasile, manager de proiect în cadrul contractului de lucrări aflat în derulare la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Acesta va executa arestul la domiciliu până la data de 22 mai 2026, inclusiv.
Pe durata măsurii, Cîrceie Vasile nu poate părăsi locuința fără permisiunea organului judiciar. De asemenea, trebuie să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemat și nu are voie să comunice cu ceilalți coinculpați.
Instanța i-a atras atenția că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate duce la înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă.
Copia încheierii va fi transmisă către IPJ Bistrița-Năsăud, Poliția municipiului Bistrița, serviciul public comunitar de evidență a persoanelor și organele de frontieră.
Ceclan Oprea Ciprian, plasat de asemenea în arest la domiciliu
Al patrulea inculpat pentru care Curtea de Apel Cluj a dispus arestul la domiciliu este Ceclan Oprea Ciprian, director executiv al Direcției investiții și drumuri județene din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Măsura este valabilă pentru aceeași perioadă: 6 mai – 22 mai 2026, inclusiv.
Potrivit minutei, Ceclan Oprea Ciprian nu poate părăsi locuința stabilită în dosar fără încuviințare și trebuie să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori va fi chemat.
Totodată, are interdicția de a comunica, direct sau indirect, cu coinculpații.
Instanța a dispus punerea sa de îndată în libertate din arest preventiv, pentru executarea arestului la domiciliu, dacă nu este arestat preventiv sau deținut în altă cauză.
Baba Sergiu Corneliu și Poienar Victor, plasați sub control judiciar
Pentru ceilalți doi inculpați, Baba Sergiu Corneliu și Poienar Victor, Curtea de Apel Cluj a dispus măsura controlului judiciar.
În minuta instanței se arată că măsura este dispusă pe o durată de 60 de zile, însă perioada indicată expres este 6 mai 2026 – 4 iunie 2026, inclusiv. Această mențiune ridică o neconcordanță de redactare, întrucât intervalul indicat calendaristic este de aproximativ 30 de zile, nu 60. O asemenea diferență poate fi clarificată prin încheierea redactată sau, după caz, printr-o eventuală îndreptare a erorii materiale.
Important este însă că, în cazul celor doi, Curtea a respins arestarea preventivă și a stabilit o măsură preventivă neprivativă de libertate.
Obligațiile impuse lui Baba Sergiu Corneliu
În cazul inculpatului Baba Sergiu Corneliu, administrator și inginer în cadrul SC Baseli Drum Consult SRL, Curtea de Apel Cluj a dispus controlul judiciar.
Pe durata acestei măsuri, Baba Sergiu Corneliu trebuie să se prezinte la organele de urmărire penală, la judecătorul de drepturi și libertăți, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanță ori de câte ori va fi chemat.
De asemenea, are obligația de a informa organele judiciare despre orice schimbare de locuință și de a se prezenta la organul desemnat cu supravegherea sa, respectiv IPJ Cluj – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere stabilit de poliție sau ori de câte ori este chemat.
Instanța i-a impus și obligația de a nu depăși limita teritorială a județului Cluj.
Totodată, acesta nu are voie să comunice direct, indirect sau pe orice cale cu coinculpații indicați în dosar.
Judecătorii i-au atras atenția că, în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.
Poienar Victor nu poate părăsi județele Cluj și Bistrița-Năsăud
Și inculpatul Poienar Victor, șef al Serviciului administrare drumuri județene din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, a fost plasat sub control judiciar.
Acesta are obligația de a se prezenta la organele judiciare ori de câte ori este chemat, de a informa organele judiciare despre orice schimbare de locuință și de a se prezenta la organul desemnat cu supravegherea sa.
În cazul său, organul de supraveghere este Poliția municipiului Bistrița.
Curtea de Apel Cluj i-a impus lui Poienar Victor obligația de a nu depăși limita teritorială a județelor Cluj și Bistrița-Năsăud.
La fel ca în cazul celorlalți inculpați, acesta nu are voie să comunice direct, indirect sau prin orice mijloc cu coinculpații indicați în minută.
Dacă va încălca cu rea-credință obligațiile stabilite de instanță, controlul judiciar poate fi înlocuit cu o măsură mai severă: arest la domiciliu sau arestare preventivă.
Curtea a dispus punerea de îndată în libertate
Pentru toți cei șase inculpați, soluția Curții de Apel Cluj schimbă fundamental regimul preventiv stabilit inițial de Tribunalul Cluj.
Instanța a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților din arest preventiv, cu mențiunea că această dispoziție se aplică dacă aceștia nu sunt arestați sau deținuți în altă cauză.
Astfel, dosarul rămâne în faza de urmărire penală, însă inculpații nu mai sunt cercetați în stare de arest preventiv. Patru dintre ei se află sub arest la domiciliu, iar doi sub control judiciar.
Decizia Curții de Apel Cluj privește exclusiv măsurile preventive și nu reprezintă o soluție asupra vinovăției sau nevinovăției persoanelor cercetate.
Dosarul DNA: contract de drumuri județene, acte adiționale și un prejudiciu estimat la peste 90,5 milioane de lei
Ancheta vizează modernizarea unor drumuri județene din Bistrița-Năsăud
Dosarul în care au fost dispuse aceste măsuri preventive vizează modul de derulare a unui contract de lucrări pentru modernizarea unor drumuri județene din Bistrița-Năsăud.
Potrivit procurorilor anticorupție, suspiciunile privesc felul în care ar fi fost majorată valoarea contractului și modul în care ar fi fost întocmite, aprobate și transmise cereri de decontare din fonduri publice.
În centrul anchetei se află un contract de lucrări derulat la nivelul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, în care ar fi fost implicate atât persoane cu funcții publice, cât și reprezentanți sau persoane asociate unor societăți comerciale participante la executarea lucrărilor.
Procurorii susțin că, printr-o serie de acte administrative și documente tehnico-economice, valoarea unor lucrări ar fi fost supraevaluată, iar diferențele astfel rezultate ar fi fost decontate sau solicitate la plată din fonduri publice.
Prejudiciul indicat de anchetatori se ridică la 90.525.873,17 lei, sumă despre care procurorii afirmă că ar reprezenta paguba produsă în dauna Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
În oglindă, aceeași sumă ar fi reprezentat, potrivit DNA, un folos necuvenit pentru asocierea de firme beneficiară a contractului.
Actul adițional din 1 aprilie 2025, moment-cheie în acuzațiile procurorilor
Unul dintre elementele centrale ale anchetei este actul adițional semnat la data de 1 aprilie 2025.
Potrivit procurorilor, prin acest act adițional valoarea contractului ar fi fost majorată de la 103.039.186,82 lei fără TVA la 118.488.381,02 lei fără TVA.
Anchetatorii susțin că această majorare nu ar fi fost justificată de valoarea reală a lucrărilor, ci ar fi avut la bază lucrări supraevaluate.
În viziunea procurorilor, actul adițional nu a reprezentat doar o modificare contractuală obișnuită, ci punctul administrativ prin care ar fi fost creat cadrul pentru decontarea unor sume considerate nejustificate.
DNA susține că documentele care au stat la baza actului adițional ar fi fost întocmite, semnate, avizate sau aprobate de persoane din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud ori de persoane implicate în implementarea contractului.
Rolul atribuit lui Moldovan Grigore Florin
În construcția acuzatorie a procurorilor, un rol central îi este atribuit lui Moldovan Grigore Florin, administrator public al județului Bistrița-Năsăud.
Potrivit DNA, acestuia i-ar fi fost delegate atribuțiile de ordonator de credite de către președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, context în care ar fi avut un rol important în aprobarea documentelor și în transmiterea cererilor de decontare.
Procurorii îl acuză de două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, precum și de luare de mită în formă continuată.
Anchetatorii susțin că Moldovan Grigore Florin ar fi semnat actul adițional prin care valoarea contractului a fost majorată și ar fi aprobat ulterior cereri de decontare aferente unor lucrări evaluate necorespunzător.
În esență, acuzația se bazează pe ideea că atribuțiile de serviciu ar fi fost exercitate cu încălcarea legii, iar această conduită ar fi produs o pagubă bugetului public și un folos necuvenit pentru firmele implicate în contract.
Funcționari și specialiști implicați în fundamentarea majorării
Procurorii susțin că actul adițional nu ar fi fost posibil fără un lanț de note de fundamentare, aprobări și documente tehnice.
În comunicarea publică a DNA sunt menționați Ceclan Oprea Ciprian, director executiv al Direcției investiții și drumuri județene, Poienar Victor, șef al Serviciului administrare drumuri județene, Rodica Botiș, inginer în cadrul aceluiași serviciu, precum și Cîrceie Vasile, manager de proiect în cadrul contractului de lucrări.
Potrivit procurorilor, aceștia ar fi întocmit, semnat sau contribuit la documentele de fundamentare folosite pentru justificarea actului adițional.
Ceclan Oprea Ciprian, Poienar Victor și Cîrceie Vasile sunt cercetați pentru complicitate la abuz în serviciu, în timp ce Rodica Botiș a fost plasată anterior sub control judiciar în dosar, fiind cercetată tot pentru complicitate la abuz în serviciu.
În cazul lor, procurorii susțin că rolul ar fi fost acela de a susține tehnic și administrativ majorarea valorii contractului, prin documente care ar fi creat aparența de legalitate a unor costuri considerate de anchetatori supraevaluate.
Larionesi Iacob, acuzat de instigare la abuz în serviciu și dare de mită
Un alt nume central în dosar este Larionesi Iacob, prezentat de procurori drept reprezentant de facto al SC Frasinul SRL.
DNA îl acuză de două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu și de dare de mită în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, Larionesi Iacob l-ar fi determinat pe Moldovan Grigore Florin să acționeze în direcția majorării valorii contractului și a aprobării cererilor de decontare.
În viziunea DNA, rolul acestuia nu ar fi fost unul formal, ci unul de influență în mecanismul decizional care ar fi dus la majorarea valorii lucrărilor și la obținerea folosului necuvenit pentru asocierea de firme.
În plus, procurorii susțin că Larionesi Iacob i-ar fi remis lui Moldovan Grigore Florin, în perioada iunie–octombrie 2025, suma totală de 70.000 de lei, în trei tranșe distincte, precum și material lemnos.
Aceste foloase ar fi fost acordate, potrivit procurorilor, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu și cu adoptarea unor măsuri favorabile societății Frasinul SRL.
Acuzația de mită: bani și material lemnos
Palierul acuzațiilor de corupție este construit de DNA în jurul relației dintre Moldovan Grigore Florin și Larionesi Iacob.
Procurorii susțin că Moldovan ar fi primit foloase necuvenite în contextul derulării contractului de lucrări și al deciziilor administrative care vizau societatea beneficiară.
Suma indicată de anchetatori este de 70.000 de lei, remisă în trei tranșe, la care s-ar fi adăugat material lemnos.
În interpretarea procurorilor, aceste foloase nu ar fi fost independente de contractul public, ci ar fi fost date pentru a determina sau recompensa măsuri favorabile societății Frasinul SRL.
De aceea, Moldovan Grigore Florin este cercetat pentru luare de mită în formă continuată, iar Larionesi Iacob pentru dare de mită în formă continuată.
Forma continuată presupune, în accepțiunea juridică a acuzației, existența mai multor acte materiale care ar fi făcut parte din aceeași rezoluție infracțională.
Rolul societăților Frasinul SRL și Baseli Drum Consult SRL
În dosar sunt vizate și societățile comerciale SC Frasinul SRL și SC Baseli Drum Consult SRL.
Potrivit procurorilor, SC Frasinul SRL este cercetată pentru două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu și pentru dare de mită în formă continuată.
SC Baseli Drum Consult SRL este cercetată pentru complicitate la abuz în serviciu.
DNA susține că aceste societăți ar fi contribuit la mecanismul prin care valoarea unor lucrări deja executate ar fi fost majorată fictiv, iar aceste evaluări ar fi stat la baza actului adițional și a cererilor de decontare.
În această construcție acuzatorie, firmele nu apar doar ca beneficiari pasivi ai contractului, ci ca participanți la mecanismul descris de procurori.
Totuși, acuzațiile formulate împotriva societăților comerciale urmează să fie verificate în cadrul procesului penal, iar până la o hotărâre definitivă se aplică prezumția de nevinovăție.
Baba Sergiu Corneliu, rol indicat în zona evaluării lucrărilor
Baba Sergiu Corneliu, administrator și inginer în cadrul SC Baseli Drum Consult SRL, este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit DNA, acesta ar fi contribuit, împreună cu societățile implicate, la majorarea fictivă a unor lucrări deja executate.
Procurorii susțin că aceste elemente ar fi fost folosite ulterior în justificarea actului adițional prin care valoarea contractului a fost majorată.
În cazul său, Curtea de Apel Cluj a considerat că nu se impune arestarea preventivă și a dispus controlul judiciar, cu obligații stricte de prezentare, supraveghere și interdicție de comunicare cu ceilalți inculpați.
Rodica Botiș și Gelu Văclaș, sub control judiciar în aceeași cauză
În același dosar, DNA a dispus anterior măsura controlului judiciar față de alți doi inculpați: Rodica Botiș și Gelu Văclaș.
Rodica Botiș, inginer în cadrul Serviciului administrare drumuri județene, este cercetată pentru complicitate la abuz în serviciu.
Gelu Văclaș, șef al parcului auto și șofer în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, este cercetat pentru delapidare în formă continuată, în 11 acte materiale, și pentru participație improprie la abuz în serviciu sub forma instigării.
În cazul lui Gelu Văclaș, procurorii susțin că, în cursul anului 2025, acesta ar fi alimentat lunar autoturisme care nu aparțin Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, folosind cardurile sau bonurile de combustibil puse la dispoziție de instituție.
De asemenea, DNA susține că acesta i-ar fi determinat pe funcționarii publici din cadrul Consiliului Județean să aprobe și să dispună, fără vinovăție, plata unor bunuri montate pe autoturisme care nu aparțin instituției.
Pe durata controlului judiciar, cei doi au obligația de a nu comunica cu persoanele indicate de procurori și de a nu mai exercita funcțiile în cadrul cărora ar fi săvârșit faptele.
Minuta Curții de Apel Cluj din 6 mai 2026 îi privește însă doar pe cei șase inculpați care au contestat măsura arestării preventive dispuse inițial de Tribunalul Cluj.
Traian Larionesi, menționat în dosar ca suspect
În anchetă apare și numele lui Traian Larionesi, asociat al Frasinul SRL, cunoscut în spațiul public prin legătura sa cu compania implicată în proiecte de infrastructură.
Potrivit DNA, în contextul descris de procurori, Moldovan Grigore Florin ar fi beneficiat de sprijinul suspectului Traian Larionesi, care l-ar fi determinat pe Larionesi Iacob să îl instige în legătură cu faptele reținute.
Această formulare indică, în viziunea anchetatorilor, o contribuție indirectă la mecanismul de influențare a deciziilor administrative.
Față de Traian Larionesi, potrivit informațiilor comunicate public la momentul declanșării anchetei, nu fusese anunțată o măsură preventivă privativă de libertate.
Ce au analizat judecătorii Curții de Apel Cluj
Soluția Curții de Apel Cluj nu tranșează acuzațiile de fond din dosar, ci privește strict necesitatea măsurilor preventive.
Judecătorii au analizat contestațiile formulate de inculpați împotriva încheierii Tribunalului Cluj și au decis că arestarea preventivă nu se mai justifică în forma dispusă inițial.
Prin urmare, instanța a înlocuit cea mai severă măsură preventivă cu măsuri mai puțin restrictive, dar care păstrează un control judiciar asupra inculpaților.
Arestul la domiciliu rămâne o măsură privativă de libertate, chiar dacă este executată în locuință, iar controlul judiciar presupune o serie de obligații și interdicții a căror încălcare poate duce la înlocuirea măsurii cu una mai severă.
Decizia este definitivă, dar ancheta continuă
Hotărârea Curții de Apel Cluj este definitivă în ceea ce privește contestațiile formulate împotriva măsurilor preventive.
Ancheta penală continuă, iar procurorii urmează să administreze probele necesare pentru a stabili dacă se impune trimiterea în judecată, clasarea sau o altă soluție prevăzută de lege.
Persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
