SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un dosar penal care ridică probleme sensibile privind implicarea minorilor în activități infracționale a trecut de etapa camerei preliminare, instanța constatând legalitatea trimiterii în judecată și dispunând începerea procesului pe fond.
Cazul vizează un bărbat din Oradea acuzat că, într-un interval de aproximativ două luni și jumătate, ar fi comis trei fapte distincte de furt, în toate situațiile fiind însoțit de fiul său în vârstă de 13 ani. Dincolo de natura faptelor, elementul constant al prezenței minorului în desfășurarea acestora este reținut de acuzare ca circumstanță agravantă, conturând un tablou juridic mai sever.
Care sunt acuzațiile?
Potrivit rechizitoriului, inculpatul este acuzat de două infracțiuni de furt, prevăzute de art. 228 alin. (1) Cod penal, și de o infracțiune de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) Cod penal. Faptele sunt analizate în concurs, conform art. 38 alin. (1) Cod penal, și în formă continuată, potrivit art. 41 alin. (1) Cod penal.
Procurorii rețin, de asemenea, incidența circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. d) Cod penal, respectiv comiterea faptelor împreună cu un minor.
În concret, prima faptă ar fi avut loc în 26 august 2025, când inculpatul ar fi pătruns în curtea unei societăți comerciale și ar fi sustras produse alimentare dintr-un frigider exterior, prejudiciul fiind estimat la 1.000 de lei.
A doua faptă, din 23 octombrie 2025, vizează pătrunderea într-un garaj neasigurat, de unde ar fi fost sustrase mai multe bunuri, între care un ceas marca Tissot și un detector de metale, prejudiciul fiind evaluat la 4.300 de lei.
Cea de-a treia faptă, încadrată ca furt calificat, ar fi fost comisă în 10 noiembrie 2025, pe timp de noapte și prin forțarea ușii unui garaj, de unde ar fi fost sustrasă o bicicletă marca KTM, în valoare de aproximativ 1.300 de euro.
Materialul probator administrat în cauză include declarații ale persoanelor implicate, imagini surprinse de camerele de supraveghere și înscrisuri, inclusiv un contract de amanet.
Cum se apără inculpatul?
În etapa procedurii de cameră preliminară, inculpatul nu a formulat cereri sau excepții privind legalitatea sesizării instanței ori a administrării probelor.
Instanța reține că acesta a fost informat, în conformitate cu dispozițiile art. 344 alin. (2) Cod de procedură penală, cu privire la dreptul de a contesta eventualele neregularități ale urmăririi penale, însă nu a uzat de acest drept.
De asemenea, nu au fost ridicate obiecții nici de către celelalte părți și nici din oficiu.
Ce a decis instanța?
Prin Încheierea de dezînvestire nr. 843/2026 din 14.04.2026, judecătorul de cameră preliminară a analizat dosarul exclusiv sub aspectul legalității, conform art. 342 Cod de procedură penală.
Instanța a constatat că rechizitoriul emis de Parchet respectă cerințele prevăzute de art. 327–329 Cod de procedură penală, iar administrarea probelor și efectuarea actelor de urmărire penală s-au realizat cu respectarea dispozițiilor art. 97–101 Cod de procedură penală.
În baza art. 346 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost dispusă începerea judecății, urmând ca instanța să analizeze în etapa următoare fondul acuzațiilor, vinovăția inculpatului și eventualele consecințe juridice.
Încheierea poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare.
Încheierea poate fi citită mai jos.
Partajează acest conținut:
