SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Încă de la instituirea acesteia, aniversarea anuală a Zilei Justiției marchează progresele înregistrate de către sistemul judiciar înspre obiectivul de a construi în România o justiție modernă şi eficientă, în acord cu așteptările cetățeanului.
Acest parcurs nu este unul ușor, astfel cum ne demonstrează o simplă examinare istorică a acestuia, ci unul presărat cu provocări şi dificultăți. Aceeași privire istorică ne arată însă capacitatea extraordinară a sistemului judiciar, dată de calitatea oamenilor care îl compun şi îl servesc, deopotrivă din cadrul instituțiilor acestuia sau a celorlalte profesii juridice, de a depăși de fiecare dată aceste dificultăți şi de a face lucrurile să progreseze în direcția corectă pentru viitorul României.
Ideea de justiție, pe care o celebrăm astăzi şi pe care trebuie să o onorăm zi de zi, nu poate fi desprinsă de valori precum dreptatea, echilibrul şi loialitatea judiciară. Statul de drept, astfel cum este el consacrat prin chiar articolul 1 din Constituția României, are ca specific tocmai faptul că rezultatul care se impune a fi atins (stabilirea adevărului judiciar, pedepsirea unei infracțiuni, rezolvarea unui litigiu civil etc.) şi respectarea regulilor procesului judiciar prin care se ajunge la acel rezultat sunt deopotrivă de importante. Acesta este elementul diferențiator esențial dintre justiția dintr-o democrație şi cea specifică oricărei forme de organizare statală totalitară, iar sistemul judiciar român este ireversibil angajat înspre respectarea acestor valori.
Însă înfăptuirea justiției nu poate fi privită doar instituțional, ci şi din perspectiva personală a judecătorului.
Pentru judecător ea presupune datoria de a cunoaște şi a aplica legea, cu bună credință şi profesionalism, chiar şi atunci când acest lucru nu este tocmai facil. Înseamnă, spre exemplu, efortul de zi cu zi al judecătorilor din România de a-şi îndeplini datoria profesională şi socială în condiții de supraîncărcare, în sedii de multe ori necorespunzătoare şi confruntându-se în unele ocazii cu critici sau cu poziții publice de contestare a soluțiilor pronunțate sau a statutului lor profesional.
Anii care au trecut au demonstrat că marea majoritate a judecătorilor nu au răspuns acestor realități negative prin abdicarea de la standardele profesionale, ci tocmai dimpotrivă, prin profesionalism, prin atenție, prin efort profesional, prin competență şi dedicație. Credem că este timpul de a recunoaște mult mai deschis meritele acestora şi de a face mai mult pentru a sprijini acest angajament profesional extraordinar, asigurând totodată un tratament juridic rapid şi adecvat situațiilor de excepție.
Așa cum am mai afirmat, asigurarea supremației legii conduce şi la ideea de responsabilitate a celor care înfăptuiesc justiția, iar performanța profesională a judecătorului este esențială pentru consolidarea prestigiul justiției.
Or, situațiile de criză au demonstrat că prestigiul justiției şi al instituțiilor sale este baza socială care asigură caracterul efectiv al independenței acesteia. Şi aceasta pentru că justiția trebuie să reprezinte în primul rând puterea adevărului, puterea rațiunii, puterea argumentului științific, iar nu puterea sabiei.
Este parte a naturii umane ca excepțiile să fie mai spectaculoase decât regula şi ca exemplele negative să fie uneori mai interesante decât cele pozitive. Nu trebuie însă uitat că în spatele fiecărei erori care atrage atenția publicului se află zeci de mii şi chiar sute de mii de soluții corecte, rezultate ale tratării judicioase a cauzelor respective. Nu trebuie uitat că în spatele reflectoarelor îndreptate spre situația unui judecător care se confruntă cu o situație de natură disciplinară se află mii de alți judecători care își îndeplinesc atribuțiile profesionale cu rigurozitate şi, în multe cazuri, cu veritabilă pasiune profesională.
Pe aceștia mulți, nevăzuți, dar esențiali, îi celebrăm astăzi şi este datoria, dar şi onoarea mea, ca președinte al Înaltei Curţi, să îi salut şi să le adresez cele mai bune urări pentru viitor.
În același timp, trebuie spus că pentru funcționarea corectă şi eficientă a justiției responsabilitatea nu revine doar celor din cadrul sistemului judiciar. O justiție modernă presupune resurse corespunzătoare, respect instituțional şi angajament pentru protejarea statutului judecătorului, care este esențial pentru independența acestuia. Acestea nu sunt privilegii şi nu sunt o favoare pe care celelalte puteri ale statului o fac puterii judecătorești, ci reprezintă o investiție în construcția unui sistem judiciar care să garanteze în mod eficient drepturile fundamentale ale tuturor, pentru că justiția produce un impact fundamental asupra calității vieții, la nivel social şi individual, cât şi asupra calității democrației înseși. Vom continua astfel să acționăm, să discutăm, să explicăm, oricât şi oriunde va fi nevoie, pentru a prezerva şi a consolida toate aceste garanții, încurajând, ca şi până acum, principiul cooperării loiale între cele trei ramuri ale puterii de stat.
Este neîndoielnic că înfăptuirea justiției, deși se realizează, potrivit Constituției României, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanțe judecătorești, nu constituie un monopol al judecătorului. Fiecare instrument din partitura pe care o reprezintă funcționarea efectivă, de zi cu zi, a sistemului judiciar este important, rolul tuturor profesioniștilor dreptului este esențial, fie ei judecători sau procurori, avocați sau notari publici, profesori universitari, consilieri juridici sau grefieri ori membri ai altor profesii juridice.
Mai mult, poate paradoxal, funcționarea corectă şi eficientă a sistemului judiciar nu se impune în primul rând în considerarea celor care îl servesc, din interiorul sau din afara acestora, ci este esențială din perspectiva cetățenilor, reprezentând garanția păcii sociale.
În mod mai transparent pentru cei care sunt profesioniști ai dreptului şi într-un mod mai puțin vizibil, de multe ori nevăzut, pentru ceilalţi, legea şi, pe cale de consecință, justiția influențează decisiv viața de zi cu zi a tuturor – de la chestiuni precum cele privind familia la raporturile comerciale, raporturile de muncă, chestiunile legate de educație sau de raporturile cu statul sau alți particulari. Un sistem judiciar eficient își aduce aportul la bunăstarea cetățeanului chiar şi în situația în care acesta nu este niciodată în viață implicat într-un litigiu judiciar, pentru că o justiție eficientă şi mai ales previzibilă stimulează conformarea la normele de conviețuire socială şi inhibă actele antisociale şi abuzul de orice formă.
Tuturor acestor cetățeni, care sunt beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciului public al justiției, avem obligația comună de a le asigura egalitatea în fața legii, de a-i proteja de situații de abuz sau de discriminare şi de a le apăra drepturile fundamentale.
În final, în numele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adresăm un salut special tuturor acelor care, în anul care a trecut de la precedenta aniversare a Zilei Justiției, şi-au pus cunoștințele, experiența şi pasiunea în slujba justiției şi, în general, tuturor acelora care cred în ideea de dreptate şi în valorile fundamentale ale justiției. Ei sunt aceia care duc sistemul judiciar înainte şi în onoarea lor aniversăm în fiecare an această zi cu totul specială.
Președintele
Înaltei Curți de Casație Justiție,
judecător Corina-Alina Corbu
Partajează acest conținut:
