SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Direcția Națională Anticorupție investighează una dintre cele mai complexe fraude fiscale din ultimii ani, un mecanism ingenios prin care statul ar fi fost prejudiciat cu aproape 20 de milioane de euro. În centrul dosarului se află rețeaua din spatele platformei leasingautomobile.ro, alături de mai multe firme „paravan” și chiar un inspector ANAF care, potrivit procurorilor, ar fi acționat în favoarea celor verificați.
Joi, 4 septembrie, anchetatorii au reținut cinci persoane și au pus sub sechestru peste 50 de autoturisme de lux, precum și câteva sute de mii de euro găsiți în numerar. Printre cei vizați se numără Gabriel Hăulică, afacerist cu antecedente în dosare de evaziune fiscală, și Gigi Bracaci, prezentat pe platforma leasingautomobile.ro drept antreprenor cu o viziune orientată spre „transparență” în comerțul auto. În același dosar a fost plasată sub control judiciar și E. B., inspector ANAF Iași, care, conform DNA, ar fi încercat să mascheze neregulile descoperite în timpul controalelor, oferind în schimb sfaturi despre cum să fie diminuată expunerea firmelor în fața instituției fiscale.
Schema descrisă de procurori ar fi funcționat pe două paliere. Pe de o parte, companiile „beneficiar real”, legate de leasingautomobile.ro, care asigurau derularea tranzacțiilor propriu-zise. Pe de altă parte, firmele „bidon”, controlate de Hăulică, care erau intercalate artificial între furnizorii din Germania și beneficiarii finali din România. În acest fel, achizițiile intracomunitare de autovehicule erau manipulate pentru a crea deduceri fictive de TVA. Documentele oficiale relevă proporțiile uriașe ale mecanismului: un total de 465 de milioane de lei în achiziții raportate, pentru care s-a plătit TVA de numai 7,8 milioane de lei, în condițiile în care suma reală datorată depășea 88 de milioane de lei.
Pentru a înțelege dimensiunea fraudei, surse judiciare au oferit și un exemplu concret: o tranzacție care ar fi trebuit să genereze un TVA de 19 lei era raportată ca datorând doar 0,1 lei. În paralel, din conturile uneia dintre firmele implicate s-ar fi efectuat retrageri zilnice, care, cumulate, au ajuns la 30 de milioane de lei în decurs de trei ani.
Numele lui Hăulică apare nu pentru prima dată în dosare de evaziune fiscală. De-a lungul anilor, acesta a controlat companii intrate ulterior în faliment, cu datorii considerabile către stat. De partea cealaltă, Gigi Bracaci, imaginea vizibilă a leasingautomobile.ro, promova public o filozofie a transparenței și corectitudinii, în timp ce în spatele scenei, spun anchetatorii, participa activ la mecanismele frauduloase.
Rolul contabilului Florin Brânză, plasat și el sub control judiciar, nu a fost unul minor: anchetatorii afirmă că acesta ar fi primit sume consistente, de ordinul a 65.000 de lei într-un singur trimestru, pentru a „aranja” evidențele contabile astfel încât controalele să nu scoată la iveală nereguli majore.
Conform procurorilor, inspectorul ANAF implicat, E. B., nu doar că a ignorat semnele clare ale fraudei, dar a și indicat modalități prin care firmele puteau să-și reducă riscurile în fața instituției fiscale. Mai mult, în loc să sesizeze organele competente, ar fi încercat să „rezolve” discrepanțele apărute în declarațiile companiilor, devenind astfel parte a mecanismului de acoperire a fraudei.
Reprezentanții DNA și DIICOT au transmis că toate acțiunile de percheziție, verificare și reținere s-au desfășurat cu respectarea prevederilor legale, fiind instituite măsuri pentru protejarea probelor și pentru blocarea bunurilor care ar putea face obiectul confiscării speciale.
Dosarul deschis de procurori riscă să devină unul de referință în materie de evaziune fiscală, nu doar prin sumele colosale implicate, ci și prin modul în care afaceriștii au reușit să construiască o rețea aparent sofisticată, cu ramificații în instituții publice. Ancheta este abia la început, iar rezultatele ar putea scoate la iveală noi nume și complicități. Pentru moment, imaginea conturată este aceea a unui sistem construit cu răbdare și rafinament, menit să dreneze milioane de euro din bugetul de stat sub paravanul comerțului cu mașini second-hand.
Partajează acest conținut:
