SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Pe 12 noiembrie, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat o rezoluție a Parlamentului European (2024/2605 RSP), prin care solicită Comisiei Europene să sprijine România în recuperarea celor 91,5 tone de aur fin ale Băncii Naționale a României, depozitate în prezent la Moscova. Problema tezaurului românesc, transferat în Rusia în timpul Primului Război Mondial, rămâne una dintre cele mai sensibile chestiuni diplomatice din istoria relațiilor bilaterale.
În anii 1916-1917, în contextul avansului Puterilor Centrale pe teritoriul României, autoritățile române au decis să transporte tezaurul național în Rusia, considerată un aliat de încredere la acea vreme. Transferul, realizat în baza unui acord bilateral, includea o garanție explicită privind returnarea aurului și a altor bunuri, precum colecții de monede rare și bijuterii regale. Cu toate acestea, în ciuda documentelor legale care atestă această înțelegere, tezaurul nu a fost restituit niciodată, chiar dacă au existat multiple inițiative diplomatice pe parcursul unui secol.
Aurul românesc depozitat în Rusia reprezintă mai mult decât un simplu patrimoniu financiar. Este un simbol al identității și valorilor culturale ale României, având în componența sa obiecte de artă, artefacte religioase și arhive istorice inestimabile.
Rezoluția Parlamentului European solicită o implicare activă a Comisiei Europene în sprijinul eforturilor României de a-și recupera tezaurul. Documentul propune stabilirea unor canale de colaborare între Comisia Europeană, Banca Națională a României și alte instituții relevante. Totodată, se recomandă includerea subiectului pe agenda diplomatică a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă.
Parlamentarii europeni subliniază că returnarea tezaurului reprezintă nu doar o obligație juridică, ci și un act de reparație istorică și respect față de valorile culturale ale unui popor. „Recuperarea acestui patrimoniu ar putea stabili un precedent important pentru reglementările europene privind protecția bunurilor culturale în cazuri similare,” se arată în rezoluție.
În 2003, o comisie mixtă româno-rusă a fost înființată pentru a aborda problema tezaurului și alte subiecte sensibile din istoria relațiilor bilaterale. Totuși, între 2003 și 2019, comisia s-a întrunit doar de cinci ori, fără a ajunge la un acord concret. Documentele prezentate de partea română au fost recunoscute de Rusia ca fiind autentice, iar pretențiile României au fost admise în mod formal, însă restituirea propriu-zisă nu a avut loc.
Parlamentul European reamintește că Federația Rusă, ca succesor legal al Uniunii Sovietice, are obligația de a respecta angajamentele internaționale asumate și de a returna bunurile de patrimoniu care aparțin României.
Cazul tezaurului românesc este considerat unic în istoria relațiilor internaționale, fiind vorba despre însușirea ilicită a rezervelor monetare și a patrimoniului cultural al unui stat, transferate în baza unui acord valid din punct de vedere juridic. Acest exemplu evidențiază necesitatea unor reglementări europene mai clare privind protecția bunurilor culturale transferate pe timp de conflict.
Parlamentarii europeni susțin că recuperarea tezaurului românesc este mai mult decât o problemă bilaterală, fiind un act simbolic de reafirmare a valorilor fundamentale ale dreptului internațional. Ei deplâng faptul că, în pofida documentelor și garanțiilor legale, obligațiile Rusiei au fost încălcate.
Rezoluția Parlamentului European reprezintă un pas important în demersul României de a-și recupera tezaurul național. Totuși, succesul acestui demers depinde de stabilirea unui dialog diplomatic real și constructiv cu Rusia, într-un context geopolitic complicat. Pentru România, recuperarea tezaurului nu înseamnă doar restabilirea unei obligații legale, ci și o reparare simbolică a unei nedreptăți istorice, esențială pentru identitatea națională.
Rezoluție: https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/en/procedure-file?reference=2024/2605(RSP)
Partajează acest conținut:
