SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Judecătoria Marghita a dispus începerea judecății într-un dosar în care Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a trimis în judecată un bărbat acuzat că și-ar fi agresat sexual, în mod repetat, fiica vitregă minoră. Prin încheierea penală pronunțată la 12 iunie 2026, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea rechizitoriului emis la 13 mai 2026, legalitatea administrării probelor și legalitatea actelor de urmărire penală, stabilind că dosarul poate intra în faza judecății pe fond.
Inculpatul este trimis în judecată pentru infracțiunea de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, în formă continuată, faptă prevăzută de art. 219¹ alin. 1 și alin. 3 lit. a și b din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal. În minuta soluției, instanța a consemnat că, „în baza art. 346 alin. (1) Cod procedură penală”, constată legalitatea sesizării instanței și „dispune începerea judecății cauzei” privind inculpatul.
O familie recompusă și începutul acuzațiilor
Potrivit stării de fapt redate în încheierea de cameră preliminară, inculpatul fusese căsătorit cu mama persoanei vătămate, iar din anul 2021 minora a locuit împreună cu cei doi. Locuința comună, aflată într-o localitate din județul Bihor, este indicată în documentul instanței drept locul în care ar fi fost comise actele de agresiune sexuală.
Primele episoade descrise de procurori sunt plasate în luna februarie 2023, când persoana vătămată avea 14 ani. Încheierea arată că inculpatul ar fi început să îi trimită minorei mesaje SMS prin care îi cerea să îl lase să o sărute și să îi atingă corpul. Un episod concret este indicat la data de 25 februarie 2023, când minora se afla la un curs de dans. După întoarcerea ei acasă, în timp ce mama dormea, inculpatul ar fi încercat să o sărute, trăgând-o spre el de mâini. Fata s-ar fi opus și l-ar fi avertizat că îi va spune mamei, iar inculpatul s-ar fi oprit doar după ce soția sa s-a trezit.
Documentul instanței redă acest început ca pe primul moment al unui presupus tipar. Nu este vorba, în acuzația procurorilor, despre un incident izolat, ci despre o conduită repetată, derulată pe parcursul mai multor luni, în interiorul unei relații de familie în care adultul ar fi avut o poziție de autoritate și încredere față de minoră.
Mesaje trimise din străinătate și fotografii cerute minorei
După primele episoade din februarie 2023, inculpatul ar fi plecat la muncă în străinătate până în luna aprilie. Potrivit încheierii, distanța nu ar fi întrerupt contactul cu minora. Dimpotrivă, procurorii susțin că bărbatul i-ar fi trimis din nou mesaje, cerându-i fotografii în care să i se vadă bustul. În starea de fapt se arată că minora i-ar fi trimis fotografii în lenjerie intimă, iar această conduită ar fi fost determinată inclusiv de presiuni legate de cadouri sau lucruri pe care inculpatul i le-ar fi promis ori i le-ar fi cumpărat.
Încheierea citează conversații atribuite inculpatului, predate de persoana vătămată organelor de anchetă sub forma unor capturi de ecran. Printre mesajele redate se află solicitări ca minora să îl lase să o sărute și să îi trimită poze. Instanța consemnează, de exemplu, formulări precum: „mă lași un pic să te sărut” și „îmi trimiți o poză două cu tine să văd sâni și burtică”. Aceste fragmente sunt importante pentru că, în logica anchetei, ele ar susține existența unei conduite cu tentă sexuală, începută prin comunicări directe și continuată ulterior prin acte fizice.
O probă digitală cu greutate în dosar este menționată în legătură cu percheziția informatică. Încheierea arată că, în urma percheziției domiciliare din 22 decembrie 2025, anchetatorii au ridicat telefonul mobil al inculpatului, iar analiza datelor informatice ar fi dus la identificarea a șase fotografii ale minorei în ipostaze intime. Potrivit documentului, aceste imagini ar fi fost găsite chiar în telefonul inculpatului.
Întoarcerea acasă și escaladarea acuzațiilor
După întoarcerea din străinătate, în aprilie 2023, acuzațiile devin mai grave. Potrivit stării de fapt redate de judecătorul de cameră preliminară, inculpatul ar fi început să profite de momentele în care rămânea singur cu minora. În astfel de împrejurări, ar fi sărutat-o pe gură, ar fi atins-o pe abdomen, pe sâni și pe coapse și ar fi insistat, deși fata se opunea verbal și prin gesturi.
Actele ar fi avut loc atât în timpul zilei, când mama minorei nu se afla acasă, cât și seara, în perioade în care aceasta lucra în schimb de noapte. Încheierea arată că inculpatul se așeza lângă minoră în pat, o atingea peste haine și se oprea atunci când dorea el sau când intervenea riscul de a fi surprins. Potrivit declarației minorei, frecvența episoadelor varia: existau perioade în care comportamentul se repeta zilnic, urmate de pauze scurte, după care actele reîncepeau.
Un episod descris mai detaliat este plasat într-o zi de după școală, după ora 15.00, când mama fetei lucra în schimbul doi. Inculpatul ar fi ajuns acasă, s-ar fi așezat pe canapea și i-ar fi cerut minorei să îl lase să o sărute. După refuz, ar fi tras-o de mâini spre el, ar fi sărutat-o pe obraz și ar fi atins-o pe sâni, pe abdomen și pe picioare. Fata ar fi reușit să scape și să fugă afară, iar inculpatul ar fi mers după ea, spunându-i să stea liniștită, pentru că nu îi face nimic.
Într-un alt episod relatat de minoră, inculpatul s-ar fi așezat lângă ea în pat, ar fi tras-o spre el și ar fi atins-o pe corp, inclusiv în zone intime. Încheierea consemnează și situații în care acesta ar fi reușit să îi ridice bluza și să o sărute pe abdomen și pe sâni. Într-un alt moment, potrivit declarației fetei, inculpatul ar fi început să se dezbrace, iar minora ar fi fugit afară din casă și ar fi chemat alte fete la ea, fără să le spună motivul real.
Această succesiune de episoade explică de ce procurorii au reținut forma continuată a infracțiunii. În limbaj juridic, art. 35 alin. 1 Cod penal se referă la situația în care o persoană comite, la intervale diferite, mai multe acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare conținutul aceleiași infracțiuni, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv.
Ultimele episoade descrise: ianuarie 2024
Ultimele acte de agresiune sexuală indicate în încheiere sunt plasate în luna ianuarie 2024. Într-un episod, fără dată exactă, inculpatul ar fi fost singur acasă cu minora, ar fi strâns-o în brațe, ar fi imobilizat-o, i-ar fi ridicat bluza și ar fi sărutat-o, deși fata i-ar fi cerut să o lase în pace.
Ultimul episod descris de procurori ar fi avut loc înainte ca inculpatul să plece din nou la muncă în străinătate. Minora se afla în casă și vorbea la telefon, iar inculpatul i-ar fi cerut să întrerupă discuția pentru a vorbi cu ea. Potrivit încheierii, acesta i-ar fi spus că vrea să o sărute și să îi atingă sânii, abdomenul și picioarele, pentru că îi va fi dor de ea când va fi plecat. Fata ar fi refuzat și ar fi ieșit pe terasă, însă inculpatul ar fi urmat-o, ar fi prins-o de cap și ar fi sărutat-o pe gură.
Aceste episoade, plasate de anchetatori la începutul anului 2024, închid perioada factuală reținută în rechizitoriu. Potrivit documentului, faptele s-ar fi desfășurat din februarie 2023 până în ianuarie 2024, într-un context în care minora ar fi suportat situația timp de aproape un an înainte ca aceasta să fie adusă la cunoștința adulților și a autorităților.
Un context descris de psiholog ca mecanism de presiune și control
Un rol important în dosar îl are raportul de evaluare psihologică întocmit la 26 februarie 2024 de un psiholog din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. Potrivit încheierii, raportul a identificat un abuz sexual asupra copilului din partea soțului mamei și a descris un context construit de agresor pentru obținerea de favoruri sexuale sau acceptarea unor atingeri.
În document se arată că inculpatul i-ar fi oferit fetei cadouri, i-ar fi făcut favoruri și i-ar fi amintit de aceste lucruri atunci când ea refuza. De asemenea, potrivit raportului redat de instanță, ar fi amenințat-o că o va trimite înapoi la tatăl natural, despre care se menționează că avea condiții materiale modeste. Din perspectiva anchetei, aceste elemente conturează nu doar o acuzație de atingere fizică nedorită, ci și un mecanism de presiune emoțională și de exploatare a vulnerabilității unui minor.
Încheierea conține și o precizare relevantă pentru modul în care au fost evaluate declarațiile minorei. Procurorii au arătat că, fiind vorba despre fapte repetate, cu un comportament similar pe parcursul unei perioade lungi, fetei i-a fost dificil să separe fiecare eveniment, să îl descrie individual și să îl plaseze exact în timp. Documentul notează că „uitarea detaliilor, apariția unor goluri de memorie sau confuzia cronologică” sunt firești în cazurile de abuz sexual repetat, potrivit studiilor clinice invocate în rechizitoriu.
Această observație este importantă deoarece, în dosarele de abuz repetat, cronologia exactă poate deveni un punct sensibil. Procurorii au încercat să arate că dificultățile de plasare temporală a fiecărui act nu elimină coerența acuzației, ci pot fi explicate prin natura repetitivă și traumatică a faptelor reclamate.
Cum a ajuns cazul la autorități
Din încheiere rezultă că minora a povestit anumite aspecte unei prietene și unui băiat cu care avea o relație la momentul sesizării.
Aceștia ar fi îndemnat-o să îi spună mamei ce se întâmpla. Mama fetei a declarat că, în februarie 2024, a fost anunțată de iubitul minorei că tatăl vitreg îi făcuse acesteia avansuri intime. Ulterior, fiica i-ar fi arătat mesajele primite de la inculpat și i-ar fi povestit despre episoadele în care acesta se așeza lângă ea în pat, o atingea și o săruta împotriva voinței sale.
O martoră a declarat că, încă din anul 2023, minora i-ar fi povestit că tatăl vitreg îi trimitea mesaje cu tentă sexuală, îi cerea fotografii și o ruga să îl lase să o sărute. Aceeași martoră a arătat că fata era vizibil afectată și că îi era frică să rămână singură acasă cu inculpatul. În logica dosarului, aceste declarații sprijină acuzația nu doar prin relatarea indirectă a unor fapte, ci și prin descrierea stării emoționale a minorei înainte de sesizarea oficială.
Urmărirea penală a fost începută in rem la 5 februarie 2024, pentru infracțiunea de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor. Ulterior, la 4 aprilie 2024, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, iar la 22 decembrie 2025 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru agresiune sexuală asupra unui minor, în formă continuată, precum și, potrivit mențiunilor din motivarea încheierii, pentru hărțuire.
Poziția inculpatului: negare, explicații și dreptul la tăcere
În calitate de suspect, inculpatul a negat acuzațiile. Potrivit încheierii, acesta a declarat că afirmațiile persoanei vătămate nu sunt adevărate, susținând că avea cu minora o relație de tip tată-fiică și că își lua în serios rolul de tată. A afirmat că mesajele nu ar fi fost trimise de el, că nu i-a cerut niciodată fotografii dezbrăcată și că nu a sărutat-o pe gât sau pe sâni.
Totuși, documentul instanței consemnează că inculpatul a admis posibilitatea de a o fi atins pe minoră pe picioare sau pe mâini, dar a susținut că aceste atingeri ar fi fost făcute „în joacă”, fără caracter sexual. Ulterior, audiat în calitate de inculpat, acesta și-a exercitat dreptul la tăcere.
Procurorii au considerat că susținerile inculpatului nu corespund adevărului. În motivarea încheierii sunt menționate probele digitale ridicate cu ocazia percheziției informatice, inclusiv fotografiile identificate în telefonul acestuia și capturile de ecran ale conversațiilor dintre inculpat și persoana vătămată. Aceste probe vor fi analizate pe fond de instanța de judecată, în contradictoriu, împreună cu declarațiile minorei, declarațiile martorilor, raportul psihologic și celelalte acte de urmărire penală.
Episodul de hărțuire descris în motivare
Încheierea de cameră preliminară cuprinde și un segment separat referitor la fapte ulterioare divorțului dintre mama minorei și inculpat. Potrivit declarației persoanei vătămate, după divorț, inculpatul le-ar fi urmărit și le-ar fi apelat telefonic în mod repetat, folosind atât numărul său, cât și alte numere sau număr privat. Fata a susținut că îl recunoștea după voce și că se simțea speriată.
Un episod este plasat la data de 13 decembrie 2025. Încheierea arată că minora ar fi fost sunată de 14 ori de inculpat, iar acesta s-ar fi prezentat ulterior la locul ei de muncă, un restaurant. Mama minorei a declarat, la rândul ei, că în aceeași zi ar fi fost apelată de 18 ori. Un martor a relatat că minora ar fi fost speriată după interacțiunea cu fostul tată vitreg și i-ar fi cerut ajutorul pentru a nu rămâne singură și pentru a fi însoțită.
În același timp, documentul consemnează și că, din conținutul conversației din acea zi, ar rezulta că inculpatul s-a deplasat la locul de muncă al minorei cu acordul acesteia, după ce fata i-ar fi spus că poate să îi aducă produse de la tăierea porcului.
Cadrul juridic: agresiune sexuală asupra unui minor, în formă continuată
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este cea de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, prevăzută de art. 219¹ Cod penal. În esență, textul incriminează actul de natură sexuală, altul decât cel specific violului, săvârșit de un major asupra unui minor care nu a împlinit 16 ani. În cauză, procurorii au reținut forma agravată prevăzută de art. 219¹ alin. 3 lit. a și b, întrucât inculpatul ar fi fost tatăl vitreg al minorei, ar fi conviețuit cu aceasta și ar fi avut o poziție de încredere, autoritate ori influență în raport cu persoana vătămată.
Ce urmează în proces
Odată depășită camera preliminară, dosarul urmează să fie judecat pe fond. În această etapă, instanța va analiza acuzația propriu-zisă, va audia părțile și martorii, va examina probele digitale și înscrisurile, va permite formularea de cereri și apărări și va decide, la final, dacă faptele sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.
