Probă de concurs de tip redacțional la admiterea în Barou

Florin Streteanu este doctor în drept: specializarea Drept Penal, profesor universitar abilitat, decan al Facultăţii de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, director al revistei „Caiete de Drept Penal.

Specialistul a vorbit într-un interviu despre avantajele și dezavantajele grilelor la admiterea în Barou, dar și despre cum ar putea fi îmbunătățit sistemul de admitere. Florin Streteanu a ieșit din Barou în anii 90 când nu putea să-și suspende activitatea, așa cum a făcut Emil Boc, de exemplu, fiindcă atunci nu exista această procedură.A preferat să se dedice carierei universitare și fiindcă a considerat că nu i se potrivea  rolul de avocat. În plu, când finalize cursurile la Universitate erau gata și ședințele din sălile de judecată, astfel că nu putea face așa cum își dorea ambele funcții. Despre grilele la admiterea în Barou s-a spus că sunt un rău necesar. Iată opinia specialistului pentru juridice.ro:;Se poate discuta dacă sunt un rău chiar atât de mare, dar cu siguranță acest (posibil) rău, e unul necesar. Atunci când la un examen/concurs se prezintă 3000 candidați nu e de conceput un alt mecanism de examinare, fiind imposibil de asigurat caracterul unitar al corecturii realizate de 20, 30 sau 40 de oameni, dintre care majoritatea nu au experiența acestei activități.Pe de altă parte, în cazul testelor de tip grilă, este important cum sunt concepute aceste întrebări. Dacă ele sunt menite să verifice doar în ce măsură candidații au memorat codurile, grilele sunt, într-adevăr, un mare rău. Dar întrebările pot fi gândite astfel încât să verifice raționamentul logic, capacitatea de a realiza conexiuni între diferite instituții de drept penal sau civil, adică maniera în care candidatul reușește să utilizeze informația acumulată. În acest caz, nu știu dacă mai putem vorbi de un rău>. Florin Streteanu a spus și cum ar putea fi îmbunătățit sistemul de admitere. <În plus, pentru a verifica și aspecte pe care grilele nu le vor putea evalua niciodată (argumentare, coerența exprimării etc.), poate fi concepută o probă de concurs de tip redacțional, la care să participe un număr mai redus de candidați, selectați în urma testului grilă. Modelul implementat de câțiva ani de INM, cred că e unul potrivit din această perspectivă>.