SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Ecomuzeul Ţării Moţilor va fi primul din România realizat după recomandările dezvoltate la nivel european în ultimii 50 de ani, care se va suprapune cu o mare parte din Parcul Natural Apuseni, întins pe o suprafaţă de peste 75.000 de hectare, pe teritorii din trei judeţe – Bihor, Cluj şi Alba, premiat la nivel european ca Destinaţie europeană de excelenţă (EDEN).
„Va fi primul ecomuzeu din România realizat după recomandările dezvoltate la nivel european în ultimii 50 de ani. Ecomuzeul în sine este o platformă prin care comunităţile locale vor să îşi afirme şi să îşi păstreze identitatea locală. Pentru că administraţia parcului s-a implicat de la început în această iniţiativă, în prezent asigurând transferul de know how de la nivel internaţional, asigurând totodată şi demersurile administrative şi legale necesare constituirii ecomuzeului, îşi asumă pentru început rolul de entitate umbrelă care va sprijini asocierea comunelor interesate din zona Parcului Natural Apuseni pentru a crea nucleul ecomuzeului. Acesta va fi format în etapa iniţială din teritoriul a 7-8 comune. Din punct de vedere administrativ se adoptă o hotărâre de consiliu local la nivelul fiecărei comune doritoare prin care aderă la ecomuzeu prin întreg teritoriul localităţii. Ulterior suprafaţa astfel formată trebuie să aibă un caracter unitar, iar reprezentanţii acestor comune vor semna o Cartă a ecomuzeului care va conţine un set de principii prin care aceştia doresc să asigure păstrarea identităţii locale. Data semnării acestei carte devine astfel data creării ecomuzeului care va include şi zona parcului, fără a exista un conflict administrativ între cele două forme de protecţie şi conservare, ele fiind complementare”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Administraţiei Parcului Natural Apuseni, Alin Moş.
Ecomuzeul este, potrivit acestuia, un muzeu netradiţional care constă într-un spaţiu, cu oamenii săi, care conservă, valorifică, protejează şi îşi face cunoscut patrimoniul său cultural, ecologic, natural, istoric şi artistic datorită implicării populaţiei şi a instituţiilor locale. Este, de fapt, un proces participativ de îngrijire şi gestionare a patrimoniului cultural local pentru a favoriza o dezvoltare socială, ecologică şi economică durabilă.
Deşi iniţiativa acestui ecomuzeu îşi are originea prin anii 2000, ca urmare a dezvoltării colaborării dintre Administraţia Parcului Natural Apuseni şi Administraţia Parcului Natural Regional Adda Nord şi Ecomuzeul Adda di Leonardo din Italia, a fost nevoie de peste 15 ani de discuţii şi dezbateri la nivelul comunităţilor locale, dar şi o succesiune de generaţii pentru ca să existe deschiderea necesară concretizării acestei iniţiative.
Astfel în anul 2023 au fost reîncepute discuţiile cu reprezentanţii comunităţilor locale, în care au fost implicate şi mediul academic şi cel antreprenorial, aceştia recomandând ca la formarea viitorului ecomuzeu să fie invitate pentru început numai comunele a căror suprafaţă administrativă include şi Parcul Natural Apuseni, respectiv un număr de 17 comune din judeţele Bihor, Cluj şi Alba.
Prima hotărâre de consiliu local care atestă decizia comunităţii de a face parte din ecomuzeu a fost materializată în comuna Gârda de sus, judeţul Alba. De asemenea toate cele 5 comune din judeţul Alba cu suprafeţe incluse în Parcul Natural Apuseni au agreat aderarea la Ecomuzeul Ţării Moţilor în această primăvară.
„În acest moment, avem o hotărâre de Consiliu Local de la Gârda de Sus, judeţul Alba, urmând ca, până la sfârşitul lunii martie, şi celelalte patru să emită acele hotărâri de consilii locale prin care se hotărăşte ca teritoriul comunei să facă parte din ecomuzeu. La Bihor, încă suntem în fază de discuţii, cele mai avansate fiind cele cu comuna Budureasa. Pe judeţul Cluj, comuna Săcuieu şi-a afirmat dorinţa clară de aderare în cel mai scurt timp. Eu estimez că primul val de comune care vor constitui nucleul ecomuzeului va fi de 7 sau 8 comune. Etapele sunt acestea: până la sfârşitul lunii martie ar trebui să obţinem hotărâri de consilii locale, iar până la sfârşitul lunii mai să fie semnată Carta Ecomuzeului, care este un document în baza căruia aceste comunităţi îşi asumă un set de principii”, a explicat directorul Alin Moş.
Aceste principii cuprinse în Carta ecomuzeului se referă, printre altele, la respectarea arhitecturii tradiţionale, a ocupaţiilor, a modului de utilizare tradiţională şi durabilă a resurselor, a teritoriului, la gastronomia locală şi educaţie etc.
Foarte important de ştiut, a subliniat directorul, este că „ecomuzeul nu schimbă reguli, nu vine să complice birocratic”, ci pur şi simplu, prin Carta ecomuzeului, comunităţile locale, prin reprezentanţii lor, îşi asumă un set de principii prin care ei urmăresc să îşi păstreze identitatea.
„Noi, de-a lungul timpului, aşa cum am făcut şi până acum, dar de acum şi mai mult, o să le asigurăm în primul rând tot ce înseamnă transfer de know-how, contacte cu specialişti, oameni cu care să se sfătuiască, să îi ajute în proiectele lor. Dar acţiunile în sine se vor baza pe iniţiativele locale, concretizate în proiecte”, a afirmat Alin Moş.
Conform acestuia, există deja mai multe iniţiative ale partenerilor în pregătire în acest areal, cum ar fi traseul tematic referitor la rezistenţa anticomunistă din Apuseni sau un alt proiect pentru dezvoltarea traseelor de cicloturism care vor porni din proiectul mai amplu al celor trei Consilii Judeţene Bihor, Cluj şi Alba şi care vor conecta numeroasele şi atractivele obiective turistice şi furnizori de servicii de cazare şi masă locali, dar şi colaborări precum cea dintre Facultatea de construcţii şi arhitectură din Oradea cu comuna Gârda de sus din judeţul Alba pentru conservarea arhitecturii tradiţionale locale.
Directorul Alin Moş se arată optimist în realizarea acestui proiect, menit să conştientizeze importanţa dezvoltării durabile şi importanţa ospitalităţii, comunicând într-un mod adecvat cu toate părţile interesate dar şi prin intermediul tuturor canalelor de comunicare disponibile.
„Nu mai vorbim de supravieţuire, ci de aici înainte vorbim de performanţă. Toate reţinerile pe care le-am avut în ultimii 30 de ani încep să dispară, pentru că acum tabloul este foarte mult schimbat. De ce? Pentru că au apărut generaţiile tinere. Este o altă gândire. Eu din acest motiv am acum curajul să încep acest proiect. În prezent, doar trebuie să le spui tinerilor despre ce e vorba pentru a-i vedea imediat implicaţi şi cu dorinţă de a face. Ei doresc să combine tradiţia cu modernul. Tinerii de azi vor să îşi trăiască viaţa în modernitate, dar împreună să găsim căile prin care ei vor fi mândri de originea lor şi de faptul că pot să-şi păstreze identitatea”, a menţionat directorul.
Acesta a adăugat că există potenţial în utilizarea infrastructurii aferente anumitor unităţi de învăţământ la nivel local pentru programe de formare şi educare, mai ales că urmare a scăderii dramatice a numărului de copii această infrastructură nu este folosită la capacitate.
„Noi trebuie să readucem tineri acolo în cursuri de formare pentru ocupaţii caracteristice zonei care azi dispar, pentru că bătrânii se duc Mulţi tineri rămân la oraş, dar se întorc în sat pentru a deschide afaceri sau a da o mână de ajutor. Unii îşi stabilesc o reşedinţă secundară la munte, sunt atât de multe variante. Ceea ce contează însă este ca spiritul locului să nu dispară şi să poată fi apreciat de cei care vizitează această zonă”, a mai adăugat Alin Moş.
Nu în cele din urmă, un ecomuzeu care funcţionează va fi un factor de dezvoltare economică şi de ocupare a forţei de muncă şi va avea resurse economice necesare pentru a-şi finanţa activităţile.
Cum principalele domenii ale economiei locale, în zona montană, sunt prelucrarea lemnului, creşterea animalelor şi mai nou, turismul, forurile europene competente se preocupă, într-o oarecare măsură, de susţinerea acestor categorii de activităţi economice în vederea revigorării economiei locale şi utilizarea tradiţională durabilă a resurselor locale.
Reprezentanţii Parcului Natural Apuseni şi un grup de specialişti din mediul universitar lucrează în prezent la un set de propuneri privind politicile publice pentru zona montană utilizând ca model de lucru viitorul Ecomuzeu al Ţării Moţilor.
„Încercăm să găsim orice pârghii administrative şi financiare care să vină în sprijinul direct al acestor comunităţi, pentru dezvoltarea de activităţi care să îi ajute să se autosusţină. În prezent, ne interesează să revigorăm atât cât este posibil ocupaţiile tradiţionale din această zonă, prin care oamenii pot să valorifice resursele naturale locale, pentru nevoile actuale ale pieţei. Desfacerea produselor este o mare problemă şi principala provocare”, a conchis directorul Alin Moş.
Parcul Natural Apuseni adăposteşte cea mai importantă zonă carstică din România, cu aproximativ 1.500 de peşteri, multe dintre acestea fiind de interes internaţional. Aici se află cel mai înalt portal de peşteră din ţară (Cetăţile Ponorului), cea mai importantă şi mai frumoasă peşteră turistică din România (peştera Urşilor), dar şi cel mai mare gheţar subteran din lume (Gheţarul Scărişoara).
Diversitatea biologică mare, diversitatea şi frumuseţea peisajului, bogăţia culturii locale a determinat un mare interes din punct de vedere ştiinţific dar şi turistic, astfel aici au fost declarate începând cu anul 2007 trei situri Natura 2000 incluzând această zonă într-o vastă reţea de conservare a biodiversităţii la nivel european, dar şi decernarea de către Comisia Europeană a titlului de Destinaţie Europeană de Excelenţă (EDEN) începând cu anul 2009.
Partajează acest conținut:
