SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Tribunalul Bihor a admis, joi, o cerere a unui inculpat și a dispus sesizarea Curții Constituționale asupra unor dispoziții din Codul Penal și Codul de procedură penală, referitoare la circumstanțele atenuante, renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea acesteia, precum și la renunțarea la urmărirea penală și acordul de recunoaștere a vinovăției. Sesizarea a fost formulată într-un dosar de trafic de droguri în care, tot azi, inculpatul a fost condamnat la 2 ani și 2 luni de închisoare cu suspendare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Extras din minuta Tribunalului Bihor din 30 decembrie 2021:
”În baza art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, admite cererea formulată de inculpatul M. A. G., fără antecedente penale (…) şi dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul nr. (…)/2020 al Tribunalului Bihor, având ca obiect infracţiuni de trafic de droguri, asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 76 alin. (1)-(3) Cod penal, art. 80 alin. (2) lit. d) Cod penal, art. 83 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) Cod penal, art. 318 alin. (1) C.pr.pen. şi art. 480 alin. (1) C.pr.pen. Dispune comunicarea Curţii Constituţionale a prezentei sentinţe penale şi a motivării excepţiei de neconstituţionalitate invocate.”
Textele de lege care fac obiectul excepției de neconstituționalitate:
– Art. 76 alin. (1)-(3) Cod penal – Efectele circumstanţelor atenuante
(1) În cazul în care există circumstanţe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.
(2) Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă, în cazul reţinerii circumstanţelor atenuante se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.
(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanţelor atenuante reţinute.
– Art. 80 alin. (2) lit. d) Cod penal – Condiţiile renunţării la aplicarea pedepsei – (2) Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă: d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani.
– Art. 83 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) Cod penal – Condiţiile amânării aplicării pedepsei – (1) Instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii: a) pedeapsa stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracţiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
(2) Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
– Art. 318 alin. (1) Cod de procedură penală – Renunțarea la urmărirea penală – (1) În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei.
– Art. 480 alin. (1) Cod de procedură penală – Condiţiile încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei – (1) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani.
Inculpatul din acest caz a fost acuzat de trafic de droguri de risc și deţinere de droguri în vederea consumului propriu. Astfel, el ar fi vândut în luna martie a anului 2019, în două zile diferite, o cantitate totală de 91 de grame de cannabis. Drogurile ar fi fost oferite unui investigator sub acoperire care l-a sunat pe inculpat pe numărul de telefon obținut de la un colaborator autorizat. La prima întâlnire, investigatorul a cumpărat 1,4 grame de cannabis pentru 100 de lei, iar câteva zile mai târziu, inculpatul a fost prins în flagrant delict, când ar fi oferit spre vânzare o cantitate mult mai mare de droguri. Alte 9 grame de cannabis, care ar fi fost deținute pentru consum propriu, ar fi fost descoperite cu ocazia percheziției făcută acasă la inculpat.
”Din procesul-verbal de punere în executare a măsurilor de participare autorizată la anumite activităţi (…), se reţine că la data de (…) 2019, inculpatul s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire în vederea livrării cantităţii de 100 grame de cannabis, contra sumei de 4700 lei, ocazie în care s-a realizat flagrantul. Din analiza acestor procese-verbale, coroborate cu conţinutul conversaţiilor prin mesaje text prin aplicaţia „Telegram” din telefonul mobil (…) puse la dispoziţia organelor de urmărire penală chiar de către inculpat (…), rezultă că investigatorul sub acoperire i-a oferit inculpatului (…) o ocazie obişnuită de a comite o faptă prevăzută de legea penală, existând suspiciunea rezonabilă că acesta din urmă stabilea detaliile tranzacţiilor, locurile de întâlnire, negocierea preţului în cazul achiziţiei unor cantităţi mai mari, luarea măsurilor de precauţie pentru a nu fi descoperit. Nu rezultă din niciun mijloc de probă că investigatorul acoperit l-ar fi contactat în repetate rânduri pe inculpat, fără ca acesta din urmă să aibă vreo intenţie de a trafica droguri şi nici situaţia în care după mai multe refuzuri, în mod repetat agentul statului ar fi insistat să cumpere vreo cantitate de droguri. În aceste condiţii urmărirea penală a rămas, în mod proporţional, între limitele activităţii sub acoperire decât în sfera activităţii agenţilor provocatori”, se arată în încheierea prin care Curtea de Apel Oradea a reținut legalitatea sesizării instanţei şi a urmăririi penale efectuate în cauză.
Partajează acest conținut:
