Prescripția a decis: dosar de delapidare cu prejudiciu de peste 20.000 de lei, închis

Un dosar penal de delapidare care a vizat un administrator de firmă din județul Bihor s-a încheiat definitiv la finalul anului 2025, după mai bine de șapte ani de anchete și procese. Curtea de Apel Oradea a decis încetarea procesului penal pe motiv de prescripție a răspunderii penale, desființând condamnarea pronunțată anterior de Judecătoria Marghita.

Decizia este definitivă și readuce în atenția publicului problema duratei excesive a proceselor penale și impactul modificărilor legislative asupra marilor dosare economice.

Cine este Magyary Gergo Balazs și ce funcție avea

Magyary Gergo Balazs a fost angajat al unei societăți comerciale din județul Bihor începând cu februarie 2017. Ulterior, acesta a fost numit administrator al firmei, cu drept de semnătură și atribuții extinse privind gestionarea activității economice.

În această calitate, el coordona trei puncte de lucru ale societății, situate în localități diferite, și avea control direct asupra:

• încasărilor zilnice;
• depunerilor de numerar la bancă;
• evidenței contabile primare;
• relației cu furnizorii;
• gestiunii stocurilor și a registrului de casă.

Practic, potrivit probelor din dosar, întregul circuit financiar al societății se afla sub controlul său.

Cum au apărut suspiciunile și declanșarea anchetei

Primele semne de întrebare au apărut după ce reprezentanții societății au constatat neconcordanțe repetate între documentele contabile și situația reală a banilor din firmă. Era vorba despre diferențe între:

• sumele încasate zilnic în magazine;
• valorile raportate de casele de marcat;
• banii evidențiați în registrul de casă;
• sumele depuse efectiv în conturile bancare.

În lipsa unor explicații clare, societatea a apelat la un expert contabil, care a analizat documentele interne, registrele, rapoartele Z și extrasele bancare. Concluziile expertizei au indicat existența unui prejudiciu semnificativ, motiv pentru care a fost formulată plângere penală.

Modalitățile prin care ar fi fost produs prejudiciul

Ancheta penală și expertiza contabilă au identificat mai multe mecanisme concrete prin care s-ar fi produs prejudiciul, pe o perioadă de aproape doi ani:

1. Diferențe între încasări și depuneri bancare

În mai multe situații, inculpatul ar fi consemnat în registre sume mai mari decât cele depuse efectiv la bancă. Diferențele nu au putut fi justificate prin documente.

2. Neconcordanțe între rapoartele caselor de marcat și contabilitate

Rapoartele zilnice ale caselor de marcat nu coincideau cu sumele trecute în registrul de casă, rezultând lipsuri de numerar.

3. Plăți fără documente justificative

Au fost identificate zeci de plăți înregistrate contabil fără facturi, chitanțe sau alte documente legale, unele fiind trecute generic ca „cheltuieli”.

4. Folosirea unor documente care nu aparțineau firmei

În anumite cazuri, au fost înregistrate plăți pe baza unor documente emise pentru alte entități, fără legătură cu societatea administrată.

5. Preluarea eronată a soldului de casă

Soldul zilei precedente era preluat incorect în ziua următoare, ceea ce ducea la diminuarea artificială a numerarului din evidențe.

Prin cumularea acestor practici, anchetatorii au stabilit existența a 160 de acte materiale de delapidare.

Valoarea prejudiciului

Instanța a stabilit un prejudiciu total de 20.935,08 lei, sumă pentru care societatea s-a constituit parte civilă. Inițial, expertiza extrajudiciară indicase un prejudiciu mai mare, însă în cursul procesului valoarea a fost recalculată.

Ce au declarat martorii

Mai mulți angajați ai societății au confirmat că:

• banii încasați zilnic erau predați administratorului;
• acesta se ocupa de depunerea numerarului la bancă;
• ei nu gestionau direct evidențele financiare;
• orice problemă legată de gestiune era rezolvată de inculpat.

Societatea utiliza un program informatic de gestiune conectat la casele de marcat, care permitea urmărirea exactă a vânzărilor. Deși apărarea a invocat pene de curent și erori tehnice, instanța de fond a apreciat că acestea nu explică caracterul repetitiv și sistematic al diferențelor constatate.

Condamnarea din primă instanță

În noiembrie 2023, Judecătoria Marghita a condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.

Instanța a reținut că faptele au fost comise cu intenție directă și în formă continuată, dar a ținut cont de lipsa antecedentelor penale și de vârsta inculpatului.

Apelul și decizia definitivă

Inculpatul a formulat apel, iar Curtea de Apel Oradea a analizat cauza din perspectiva unui aspect decisiv: prescripția răspunderii penale.

În urma deciziilor Curții Constituționale privind întreruperea prescripției, instanța a constatat că:

• termenul de prescripție pentru infracțiunea de delapidare este de 5 ani;
• ultima faptă reținută datează din 29 noiembrie 2018;
• termenul s-a împlinit în noiembrie 2023;
• nu a existat un temei legal valabil pentru întreruperea prescripției.

Prin urmare, statul nu mai putea aplica o sancțiune penală.

Ce a decis Curtea de Apel

Prin hotărârea din 22 decembrie 2025, Curtea de Apel a decis:

• admiterea apelului;
• desființarea integrală a laturii penale;
• încetarea procesului penal pentru delapidare în formă continuată;
• suportarea cheltuielilor judiciare din apel de către stat.

Decizia este definitivă.