SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
În ședința din 21 octombrie Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 698/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (3) raportate la dispoziţiile art. 86 şi art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin Decizia nr.53 Înalta Curte a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (3) raportate la dispoziţiile art. 86 şi art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care un ofiţer de poliţie, licenţiat în ştiinţe juridice, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică, poate fi luată în considerare, în vederea acordării pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3), dacă analiza îndeplinirii acestor atribuţii atestă întrunirea cerinţelor de la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.
Înalta Curte a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la cea de-a doua chestiune de drept ce s-a solicitat a fi dezlegată, respectiv „Există vreun impediment care să rezulte din prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ca perioadele în care o persoană ce a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer de poliţie) şi care i-au fost valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, să obţină ulterior acordarea unei pensii de serviciu (magistrat), în condiţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004?”
Decizia este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.
Partajează acest conținut:
