Curtea de Apel Oradea a stabilit vinovăția unui notar public și a unui profesor într-un dosar penal privind falsificarea unei procuri notariale folosite pentru obținerea pașaportului unui copil minor. Instanța a reținut că notarul public Ogășanu Dan-Dumitru a autentificat o procură în absența titularei actului, iar Matiu Florin-Cornel, tatăl minorului, a completat și semnat documentele în locul soției sale, folosind ulterior procura la Serviciul de Pașapoarte Bihor.
Deși a constatat existența infracțiunilor de fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, instigare la fals intelectual și uz de fals, Curtea nu a aplicat pedepse cu închisoarea sau amendă penală.
Prin Sentința penală nr. 41/PI/2026, pronunțată la 25 iunie 2026, instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de ambii inculpați și le-a aplicat câte un avertisment, apreciind că faptele, deși dovedite, au avut o gravitate concretă redusă.
Curtea considerând că aplicarea unei pedepse propriu-zise ar fi fost inoportună în raport cu persoana inculpaților, conduita lor ulterioară și consecințele concrete ale faptelor.
Un pașaport pentru copil, războiul din Ucraina și o procură semnată în lipsa mamei
Cazul își are originea în primăvara anului 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina. Potrivit hotărârii, Matiu Florin-Cornel, căsătorit și tatăl unui copil minor, a dorit să obțină un pașaport pentru fiul său, fiind îngrijorat de posibilitatea extinderii conflictului. Instanța notează că, în familie, existaseră discuții despre oportunitatea eliberării unui pașaport, însă mama copilului și-a exprimat dezacordul atât cu ideea părăsirii țării, cât și cu eliberarea documentului de călătorie pentru minor.
În această situație, tatăl copilului s-a interesat la Serviciul de Pașapoarte cu privire la documentele necesare. A aflat că, în cazul în care unul dintre părinți nu se prezintă personal, este necesară o procură specială notarială din partea părintelui absent. La 24 martie 2022, acesta s-a deplasat la Biroul Individual Notarial Ogășanu Dan-Dumitru, aflat în apropierea serviciului de pașapoarte, și i-a explicat notarului că soția sa nu poate ajunge, dar că ar fi de acord cu emiterea pașaportului.
Curtea a reținut însă că mama copilului nu a fost prezentă la biroul notarial, nu a semnat cererea și nu a semnat procura. În locul ei, Matiu Florin-Cornel a completat și semnat cererea de redactare și autentificare a procurii, înregistrată la biroul notarial sub nr. 1423/24.03.2022. Ulterior, a semnat și procura specială nr. 1242/24.03.2022, în locul soției sale, în fața notarului.
În motivarea hotărârii, instanța consemnează că procura a fost autentificată de notarul public, deși titulara nu era prezentă, iar actul a fost remis tatălui copilului pentru a fi folosit la Serviciul de Pașapoarte Bihor. Documentul preciza expres scopul pentru care fusese întocmit: emiterea unui pașaport pentru minor.
Cum a fost folosit actul fals la Serviciul de Pașapoarte
A doua zi, la 25 martie 2022, Matiu Florin-Cornel s-a prezentat la Serviciul de Pașapoarte Bihor împreună cu fiul minor și a depus documentele necesare pentru obținerea pașaportului, inclusiv procura notarială autentificată cu o zi înainte. În baza acestor înscrisuri, Serviciul de Pașapoarte Bihor a emis, la 27 martie 2022, pașaportul simplu electronic pentru copil.
Situația a ieșit la iveală câteva zile mai târziu. La 31 martie 2022, mama copilului a auzit o discuție între soțul ei și fiul lor despre ridicarea pașaportului. A contactat telefonic Serviciul de Pașapoarte, unde i s-a comunicat că documentul fusese emis în baza unei procuri speciale întocmite pe numele său. Ulterior, aceasta a transmis o declarație către autoritate, iar la 4 aprilie 2022 s-a prezentat la sediul serviciului, unde a formulat o declarație olografă.
Această declarație a stat la baza sesizării organelor de urmărire penală. Potrivit hotărârii, au fost efectuate verificări privind autenticitatea procurii și s-au făcut mențiuni în sistem pentru ca pașaportul să nu fie eliberat fără acordul mamei.
Un element important, valorizat ulterior de instanță la individualizarea soluției, este că pașaportul nu a ajuns niciodată în posesia tatălui sau a copilului. Hotărârea arată că documentul a rămas la sediul emitentului, nu a fost predat titularului sau reprezentanților acestuia, iar în anul 2025, după expirarea valabilității de trei ani, a fost anulat și distrus.
Probele: declarația mamei, raportul criminalistic și recunoașterea inculpaților
Dosarul s-a sprijinit pe mai multe categorii de probe. Printre cele mai importante s-au aflat procura specială în original, cererea notarială în original, documentele de la Serviciul de Pașapoarte, procesul-verbal de sesizare, declarațiile martorilor și raportul de constatare criminalistică.
Mama copilului a declarat constant că nu a fost prezentă la notar, nu a semnat documentele și nu și-a dat acordul expres și neechivoc pentru întocmirea procurii. Curtea a apreciat că declarațiile acesteia infirmă apărarea inițială a tatălui, potrivit căreia ar fi avut acordul soției.
Raportul de constatare criminalistică a avut un rol central. Instanța a reținut că semnăturile de pe procura notarială și de pe cererea înregistrată la biroul notarial au fost executate de Matiu Florin-Cornel, reprezentând semnătura sa proprie. Cu alte cuvinte, nu era vorba despre o semnătură a soției imitate perfect, ci despre o semnătură aplicată de soț în locul titularei documentelor.
În faza de judecată, ambii inculpați au recunoscut faptele. La termenul din 23 aprilie 2026, aceștia au solicitat judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Curtea a consemnat că inculpații „au recunoscut în totalitate faptele” și a admis cererea de judecare potrivit procedurii simplificate.
Această recunoaștere a cântărit în favoarea lor la individualizarea soluției, deși instanța a observat că declarațiile date inițial au fost „oscilante”. În final, însă, Curtea a apreciat că atitudinea de asumare și regretul exprimat sunt elemente relevante pentru aprecierea conduitei ulterioare.
Acuzațiile aduse notarului public
În cazul notarului Ogășanu Dan-Dumitru, Parchetul a reținut două acuzații principale: fals intelectual și complicitate la uz de fals.
Prima acuzație se referă la faptul că, în calitate de notar public, acesta a autentificat procura specială nr. 1242/24.03.2022, deși persoana pe numele căreia era emisă procura nu se prezentase la biroul notarial și nu semnase documentul. Prin autentificare, notarul a dat actului o aparență de legalitate, atestând o situație necorespunzătoare adevărului: existența consimțământului personal și a semnăturii titularei.
Curtea a reținut că notarul cunoștea împrejurările reale. Hotărârea arată că procura a fost semnată în fața sa de Matiu Florin-Cornel, cu propria semnătură, în locul soției. În aceste condiții, instanța a apreciat că sunt întrunite elementele falsului intelectual, infracțiune care presupune falsificarea unui înscris oficial de către un funcționar public, cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.
A doua acuzație vizează complicitatea la uz de fals. Raționamentul Curții a fost că notarul știa scopul pentru care procura urma să fie folosită, întrucât acest scop era menționat chiar în cuprinsul actului: depunerea la Serviciul de Pașapoarte pentru emiterea unui pașaport pentru minor. Autentificând procura în aceste condiții, notarul l-a ajutat pe tatăl copilului să folosească documentul fals în fața unei autorități publice.
Instanța a subliniat că, fără ajutorul dat de notar, fapta de uz de fals nu s-ar fi putut comite în forma în care a fost săvârșită. Prin urmare, rolul notarului nu a fost unul pasiv sau secundar în sens factual, ci unul esențial pentru ca documentul să capete credibilitate juridică.
Acuzațiile aduse tatălui copilului
În cazul lui Matiu Florin-Cornel, Curtea a reținut trei categorii de infracțiuni.
Prima este falsul material în înscrisuri oficiale, în formă continuată. Instanța a apreciat că tatăl copilului a falsificat două înscrisuri: cererea notarială nr. 1423/24.03.2022 și procura specială nr. 1242/24.03.2022. Ambele au fost întocmite în aceeași zi, în cadrul aceleiași proceduri notariale, având același scop: obținerea pașaportului pentru copil. De aceea, Curtea a reținut forma continuată, cu două acte materiale.
A doua acuzație este instigarea la fals intelectual. Potrivit instanței, Matiu Florin-Cornel l-a determinat pe notar să autentifice procura și să ateste, în mod fals, că titulara actului era prezentă, că și-a exprimat consimțământul și că a semnat documentul.
A treia acuzație este uzul de fals. Aceasta constă în folosirea procurii notariale la Serviciul de Pașapoarte Bihor, cunoscând că documentul era falsificat, pentru a produce o consecință juridică: emiterea pașaportului simplu electronic pentru minor.
În motivarea sa, Curtea a considerat irelevantă apărarea bazată pe presupusul acord al soției. Chiar dacă ar fi existat discuții în familie, procedurile legale privind autentificarea unei procuri și eliberarea pașaportului pentru un minor cer un consimțământ exprimat în forma prevăzută de lege. O înțelegere informală sau o presupunere privind acordul celuilalt părinte nu poate înlocui prezența acestuia în fața notarului ori o procură valabilă.
Ce au susținut inculpații
Din hotărârea Curții rezultă că Matiu Florin-Cornel a recunoscut, în esență, că el a completat și semnat cererea pe numele soției, iar după redactarea procurii a semnat și procura în locul acesteia. El a arătat că a dorit să obțină pașaportul pentru copil și că, de la Serviciul de Pașapoarte, i s-a comunicat că are nevoie de o procură din partea soției.
În declarațiile redate de instanță, acesta a susținut că notarul cunoștea situația și că știa faptul că soția nu urma să se prezinte pentru semnarea procurii. A mai arătat că i-ar fi spus notarului că avea acceptul soției pentru pașaport, nu pentru procură.
La rândul său, notarul Ogășanu Dan-Dumitru a recunoscut autentificarea procurii în condițiile reținute de acuzare. El a susținut că a procedat astfel după ce tatăl copilului i-ar fi spus că are acceptul soției, dar că aceasta nu se poate prezenta, fiind medic și aflându-se într-o operație. Notarul a declarat că a avut inițial convingerea că soția va veni să semneze, iar ulterior, în contextul perioadei pandemice și la insistențele tatălui, i-a permis acestuia să semneze pentru a rezolva problema pașaportului.
Curtea a reținut și regretul exprimat de notar, care a arătat că a dorit să ajute, dar că, în realitate, ar fi trebuit să refuze emiterea actului. Această explicație nu a înlăturat caracterul penal al faptei, dar a fost avută în vedere la stabilirea soluției finale.
Raționamentul juridic al Curții: fapte penale dovedite, dar gravitate concretă redusă
Hotărârea Curții de Apel Oradea face o distincție clară între existența infracțiunilor și sancțiunea aplicabilă. În prima etapă, instanța a analizat dacă faptele corespund încadrărilor juridice din rechizitoriu. Concluzia a fost afirmativă.
În ceea ce îl privește pe notar, Curtea a reținut că acesta, în calitate de notar public, a falsificat intelectual procura, atestând împrejurări necorespunzătoare adevărului. Documentul nu reflecta manifestarea de voință a titularei și nu fusese semnat de aceasta. Instanța a subliniat că notarul știa aceste împrejurări atunci când a autentificat actul.
În ceea ce îl privește pe tatăl copilului, Curtea a constatat că acesta a falsificat material cererea și procura, a determinat notarul să ateste o situație falsă și a folosit ulterior procura pentru obținerea pașaportului. Faptul că pașaportul a fost emis a confirmat producerea consecinței juridice urmărite.
După stabilirea vinovăției, analiza s-a mutat pe individualizarea sancțiunii. Aici Curtea a avut în vedere criterii precum împrejurările comiterii faptelor, starea de pericol creată, consecințele produse, motivul și scopul urmărit, conduita inculpaților, lipsa antecedentelor penale, situația familială și integrarea socială.
Instanța a apreciat că faptele au avut o gravitate redusă în concret. În cazul tatălui, Curtea a pus accent pe contextul emoțional al războiului din Ucraina și pe dorința de a obține un pașaport pentru copil în eventualitatea extinderii conflictului. În cazul notarului, instanța a reținut că acesta a acționat pentru a-l ajuta pe tată, minimalizând însă importanța respectării stricte a atribuțiilor notariale.
Un element decisiv a fost lipsa unor consecințe finale grave: pașaportul nu a fost ridicat, nu a fost folosit, copilul nu a părăsit țara în baza lui, iar documentul a fost ulterior anulat și distrus.
De ce nu au primit pedeapsă
Curtea a aplicat dispozițiile privind renunțarea la aplicarea pedepsei. Această soluție poate fi dispusă atunci când infracțiunea are gravitate redusă și când, în raport cu persoana inculpatului și conduita sa, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună.
Instanța a reținut că ambii inculpați sunt fără antecedente penale, au studii superioare, sunt integrați social și familial și au avut o conduită de asumare a faptelor. Notarul era în vârstă de 57 de ani, căsătorit, cu doi copii minori și exercita profesia de notar public. Matiu Florin-Cornel avea 42 de ani, era profesor, căsătorit și tatăl unui copil minor.
În cazul ambilor, Curtea a calificat conduita infracțională ca fiind accidentală, spontană și conjuncturală. Cei doi nu se cunoșteau anterior, iar tatăl copilului a intrat în biroul notarial respectiv pentru că acesta se afla în apropierea Serviciului de Pașapoarte.
Pe acest fond, Curtea a decis că o pedeapsă propriu-zisă ar fi disproporționată. În locul pedepsei, instanța a aplicat fiecărui inculpat un avertisment și le-a atras atenția asupra consecințelor prevăzute de lege în cazul descoperirii unor infracțiuni anterioare sau al unei conduite viitoare contrare legii.
Actele false, desființate de instanță
Pe lângă soluția de renunțare la aplicarea pedepsei, Curtea a dispus desființarea înscrisurilor contrafăcute. Este vorba despre cererea pe numele mamei copilului, înregistrată la biroul notarial sub nr. 1423/24.03.2022, și procura notarială autentificată cu nr. 1242/24.03.2022.
În cazul cererii, instanța a reținut că aceasta a fost scrisă și semnată de tatăl copilului în locul titularei. În cazul procurii, Curtea a stabilit că documentul a fost semnat de același inculpat, cu propria semnătură, în locul soției sale, și autentificat de notar în absența titularei.
Desființarea acestor înscrisuri are rolul de a elimina orice efect juridic al documentelor false și de a restabili, cel puțin formal, ordinea juridică afectată prin fals.
Cheltuieli judiciare și dreptul de apel
Deși nu au primit pedeapsă, cei doi inculpați au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat. Curtea a stabilit câte 2.500 de lei pentru fiecare, din care câte 500 de lei reprezintă cheltuieli aferente fazei de urmărire penală.
Hotărârea nu era definitivă la momentul pronunțării. Instanța a menționat expres dreptul de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Partajează acest conținut:





