SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
La data de 25 iunie 2026, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, prin Serviciul de Investigații Criminale, au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în București, într-un dosar care vizează distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale cu caracter fascist, legionar și rasist.
Anchetatorii au indicii că un bărbat în vârstă de 51 de ani ar fi distribuit, prin intermediul unui cont de pe rețelele sociale pe care îl administra personal, mesaje cu tematică fascistă, legionară și rasistă. Una dintre adresele percheziționate ar fi domiciliul avocatului Mihai Rapcea, figură cunoscută în mediul online pentru apariții și postări controversate.
Cazul nu se reduce, așadar, la simpla existență a unor opinii exprimate în spațiul virtual. Din perspectiva anchetatorilor, suspiciunea vizează caracterul penal al unor materiale distribuite public, în contextul legislației care interzice organizațiile, simbolurile, materialele și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Ce spun autoritățile despre faptele investigate
Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au acționat sub directa coordonare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Dosarul penal privește infracțiuni prevăzute de legislația specială privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității sau crime de război.
Anchetatorii susțin că, din datele și probele administrate până în această etapă, a rezultat o presupunere rezonabilă că bărbatul vizat ar fi distribuit pe rețelele sociale mesaje cu caracter fascist, legionar și rasist. Formularea este importantă din punct de vedere juridic: ea indică existența unor suspiciuni și a unui material probator aflat în administrare, nu o concluzie definitivă privind vinovăția.
Perchezițiile au fost dispuse pentru administrarea probatoriului. În urma descinderilor, polițiștii au identificat și ridicat mai multe bunuri considerate relevante pentru cauză. În mod obișnuit, într-un dosar care privește distribuirea de conținut pe internet, astfel de bunuri pot include dispozitive electronice, suporturi de stocare, telefoane, calculatoare, înscrisuri sau alte obiecte care pot ajuta la stabilirea originii, conținutului, traseului și intenției distribuției.
Autoritățile au mai transmis că persoana vizată a fost depistată și urma să fie condusă la audieri.
Mihai Rapcea este cunoscut în mediul online pentru poziții publice și intervenții care au generat controverse. Presa a relatat de-a lungul timpului despre prezența sa în zone ale discursului public asociate cu teme suveraniste, radicale sau conspiraționiste. În dosarul de față, însă, ceea ce contează juridic nu este notorietatea online a persoanei, ci conținutul concret al mesajelor investigate, modul în care acestea au fost distribuite, caracterul lor public și eventuala încadrare în definițiile prevăzute de lege.
În esență, ancheta pare să urmărească dacă anumite postări sau distribuiri de pe rețelele sociale au depășit zona exprimării de opinii și au intrat în aria materialelor interzise de lege. Aceasta este miza centrală: nu orice opinie radicală sau controversată devine automat infracțiune, dar legea română trasează limite ferme atunci când discursul promovează ideologii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe ori cultul unor persoane condamnate pentru crime grave.
Starea de fapt: ce ar fi făcut persoana vizată, potrivit anchetatorilor
Din informațiile publice disponibile, ancheta pornește de la activitatea de pe rețelele sociale a unui bărbat de 51 de ani. Autoritățile susțin că acesta ar fi administrat personal un cont prin intermediul căruia ar fi distribuit mesaje cu caracter fascist, legionar și rasist. Cu alte cuvinte, fapta investigată nu este una consumată într-un cadru privat, ci privește punerea la dispoziția publicului a unor materiale sau mesaje printr-un canal digital accesibil altor utilizatori.
Potrivit unor relatări de presă, surse judiciare ar fi indicat că în discuție s-ar afla distribuiri repetate de postări cu caracter extremist.
De ce contează platformele sociale în astfel de anchete
Particularitatea cazului este mediul în care ar fi fost distribuite mesajele: rețelele sociale. Spațiul online a devenit, în ultimii ani, principalul canal de circulație pentru conținut politic radical, propagandă extremistă, teorii conspiraționiste și mesaje de ură. În comparație cu publicațiile tipărite sau cu manifestările publice clasice, rețelele sociale permit o distribuție rapidă, repetată și greu de controlat, către audiențe care pot fi formate atât din persoane apropiate, cât și din necunoscuți.
Într-un asemenea mediu, un mesaj poate fi preluat, redistribuit, comentat și amplificat în câteva minute. De aceea, legea și practica judiciară sunt obligate să trateze cu atenție diferența dintre exprimarea unei opinii, chiar șocante sau ofensatoare, și promovarea efectivă a unor ideologii interzise. Libertatea de exprimare protejează opinii critice, dure sau nepopulare, dar nu acoperă automat propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, mai ales atunci când aceasta este pusă la dispoziția publicului sub formă de materiale de promovare.
Pentru anchetatori, mediul digital ridică și probleme de probă. Ei trebuie să stabilească autenticitatea postărilor, perioada în care acestea au fost disponibile, vizibilitatea lor, numărul de distribuiri, eventualele comentarii asociate, precum și legătura tehnică dintre cont și persoana cercetată. Dispozitivele ridicate la percheziții pot avea rolul de a confirma sau infirma aceste legături: date de autentificare, istoricul utilizării conturilor, fișiere salvate, comunicări private sau alte urme digitale relevante pentru anchetă.
Cadrul legal: unde se termină opinia și unde începe infracțiunea
Dosarul este cercetat în baza legislației care interzice organizațiile, simbolurile, materialele și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Actul normativ central este OUG nr. 31/2002, modificată de-a lungul timpului, care urmărește prevenirea și combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă, a discriminării și a promovării unor doctrine asociate cu fascismul, legionarismul, rasismul sau xenofobia.
Legea nu sancționează simpla discuție academică, istorică sau jurnalistică despre asemenea fenomene. Dimpotrivă, există excepții pentru situațiile în care materialele sunt folosite în interesul artei, științei, cercetării, educației sau dezbaterii de interes public. Diferența fundamentală este scopul și contextul: una este analiza critică a fascismului, legionarismului sau rasismului, alta este promovarea, glorificarea sau distribuirea de materiale care susțin asemenea ideologii.
Legislația română pornește de la experiența istorică a fascismului, legionarismului, Holocaustului și crimelor motivate de ură. Interdicțiile nu urmăresc să elimine dezbaterea istorică, ci să împiedice reactivarea publică a unor simboluri, organizații și doctrine care au stat la baza persecuției, violenței politice și crimelor împotriva unor grupuri etnice, religioase sau sociale.
Conform dispozițiilor Codului de Procedură Penală, avocatul beneficiază de prezumția de nevinovăție!
Partajează acest conținut:
