PĂREREA MEA. Cod 222: „N-avem ce căuta prin America”

„Nu strâmba mustață! Ar trebui să ne faceți statui, pentru ce facem noi în condițiile de acum din România. Venim să jucăm și ne înjurați tot meciul iar noi suntem cap de serie la mondiale”, zicea Gică Hagi prin 1998 perioadă în care naționala era chiar pe locul 3 în clasamentul FIFA. Și mai spune ceva. Că va fi greu ca România să mai ajungă la mondiale în viitor. Au trecut 27 de ani de atunci. Iar noi la Campionatul Mondial nu am mai fost.

Este îndeajuns să arunci o privire sumară asupra fotbalului nostru, să-ți dai seama de ce se petrece.

România a vândut bine de tot jucătorii de top. Banii investiți nu s-au mai întors niciodată în fotbal. S-au dus în averi, în imobiliare dar nimic la bază, să creștem alții. România și-a trimis campioanele direct în grupele Champions League. Un an a durat aventura. Milioanele de la UEFA au fost băgate în buzunar iar echipele respective au dispărut cu totul. Noi am rămas tot la copete, conuri și jaloane.

Că nu avem atitudine. Care atitudine vine din potențialul tău, din calitățile tale, suntem tehnici, rapizi, puternici. Păi nu prea suntem. Noi nu avem calitate. N-am avut nici la EURO. Am ajuns acolo din pur noroc.

Acuma, că urmăresc ce e prin Liga 2, am văzut o echipă la care evoluează 11 jucători străini. În Liga 3 e plin de jucători străini. Fraților, în Liga 3! De acord. E voie, nimic ilegal. Când naiba să joace juniorul român, sau jucătorul român? Suntem atât de bogați încât să ne permitem acest lux? 95% din echipele noastre sunt bugetate știm de unde.

E groasă rău de vreme ce unul din doi jucători din Liga 1 e străin. Până acum au jucat, în acest sezon: 222 de jucători de altă naționalitate! Da, și la alții e așa. Dar ăia chiar au economii. Noi suntem proștii proștilor. Aveam varianta să creștem noi, să vindem noi. Să le luăm banii. Dar noi, deștepții pământului, le dăm banii, pentru jucători obscuri.

De 27 de ani n-am mai fost la un mondial. De 14 ani n-avem echipă în Champions League. Dar noi suntem cei mai tari. Suntem tari, aici la noi. Când ieșim se alege praful. Mai fac față unu, doi de națională prin străinătate, dar și ăia sunt crescuți acolo.

Bătălia pentru Campionatul Mondial nu e pierdută. Însă războiul e pierdut de mult, nu de acum. Doar publicul și faptul că știm imnul, nu ajung. Ca să pui o frână prin America e nevoie să joci fotbal. Iar noi am uitat cum se face.

sursa foto: protv.ro