Gradul de ocupare în PCA Oradea: 73,91%. PICCJ : unele Parchete s-ar putea desființa

Anularea posturilor vacante, neocupate din parchete ar putea atrage după sine desființarea unor unități de parchet. Sunt parchete care deja funcționează cu un singur procuror. CSM a făcut publică, în urmă cu câteva zile, situația gradului de ocupare cu posturi de procuror din parchete. L nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, gradul de ocupare abia depășește 73%. Aici poată fi consultată situația posturilor vacante din parchete în 2 august 2023:

https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=867bd159-65fc-4006-9251-19ffa6bb5a7f-InfoCSM

PICCJ vorbeste despre desfiintarea unor parchete, in conditiile in care una dintre masurile pe care Guvernul doreste sa le aprobe priveste anularea posturilor vacante, neocupate. In acest sens, Ministerul Public arata ca daca aceasta dispozitie va intra in vigoare, parchetele unde toate posturile sunt vacante vor fi de facto desfiintate, iar alte parchete vor trebui sa isi desfasoare activitatea cu unul sau doi procurori, fiind imposibil de asigurat un act de urmarire penala care sa respecte exigentele impuse de statul de drept.

O alta problema identificata de PICCJ priveste prevederea din proiectul de Ordonanta de Urgenta regeritor la desfiintarea structurilor de parchet organizate ca birouri. La acest punct, Parchetul General atrage atentia ca o asemenea masura ar insemna desfiintarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT, spre exemplu, cu consecinte greu de estimat in ceea ce priveste capacitatea de lupta impotriva criminalitatii organizate, avand in vedere la nivelul DIICOT functioneaza birouri teritoriale, in majoritatea judetelor.

In consecinta, PICCJ i-a cerut ministrului Justitiei Alina Gorghiu sa initieze demersuri astfel incat proiectul de ordonanta de urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice sa nu se aplice institutiilor din sistemul judiciar.

Iata problemele semnalate de PICCJ prin intermediul comunicatului de presa:

“In contextul aparitiei in spatiul public a proiectului ordonantei de urgenta privind unele masuri fiscal bugetare in domeniul cheltuielilor publice, Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) este imputernicit sa aduca la cunostinta publicului urmatoarele:

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie atrage atentia ca unele dispozitii ale proiectului de act normativ mentionat pot genera disfunctionalitati majore in activitatea parchetelor.

Cu titlu preliminar, se impune a fi subliniat faptul ca organizarea interna a institutiilor din cadrul sistemului judiciar este reglementata prin legi si ordonante de organizare si functionare, cele mai importante dintre acestea fiind Legile nr. 303/2022 si nr. 304/2022, a caror adoptare a constituit atat indeplinirea unuia dintre jaloanele Planului National de Redresare si Rezilienta, cat si principalul argument pentru ridicarea MCV. In atare conditii, daca ordonanta de urgenta s-ar aplica institutiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbari esentiale in organizarea interna a acestor institutii, cu modificarea corelativa a legilor de organizare si functionare a respectivelor institutii, ceea ce ar produce grave perturbari in activitatea de urmarire penala.

Orice interventie legislativa cu impact asupra activitatii parchetelor trebuie realizata cu respectarea standardelor constitutionale vizand principiul fundamental al independentei justitiei, evitand astfel destabilizarea sistemului judiciar in ansamblul sau si afectarea grava a dreptului cetateanului de acces la justitie.

Un prim aspect avut in vedere il reprezinta dispozitiile art. VI alin. (1) din proiectul de act normativ care se refera la ‘anularea’ posturilor vacante, neocupate, fara personal incadrat, din statele de functii aprobate potrivit legii la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta.

Aplicarea acestor dispozitii in cazul parchetelor ar crea premisele unui blocaj in activitatea judiciara, cunoscute fiind dificultatile cu care acestea se confrunta (nenumarate parchete au posturi vacante si/sau au inregistrat o incarcatura pe procuror peste media nationala). In prezent la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi, reprezentand un procent de 29,70%.

In situatia adoptarii masurilor preconizate, vor fi parchete care vor fi desfiintate de facto sau vor functiona cu unul sau doi procurori, fiind imposibila asigurarea activitatii acestora cu respectarea tuturor exigentelor impuse de statul de drept.

Dupa cum bine se cunoaste, exista unitati de parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe langa Judecatoria Macin sau Parchetul de pe langa Judecatoria insuratei. In perioada imediat urmatoare si alte unitati de parchet vor fi in situatia de a nu mai avea niciun procuror in schema. In cazul acestor parchete, aplicarea dispozitiilor ordonantei de urgenta ar echivala cu desfiintarea de facto a acestor unitati, aspect care ar duce la incalcarea dispozitiilor art. 100 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede ca pe langa fiecare instanta sa functioneze o unitate de parchet.

De asemenea, sunt nenumarate unitati de parchet care functioneaza cu un singur procuror in schema, precum Parchetul de pe langa judecatoriile Moldova Noua, Faget, Gherogieni, Darabani, Dorohoi, Moreni, Patarlagele, Ramnicu-Sarat, Mizil, Brezoi, Balcesti, Carei, Adjud, Vanju Mare, Strehaia, Babadag, Targu Lapus, Sighetu Marmatiei, Zimnicea, Onesti, Medias.

Atragem atentia ca inclusiv parchete de pe langa tribunale, precum Parchetul de pe langa Tribunalul Braila si Parchetul de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, care au in competenta investigarea unor infractiuni de o gravitate deosebita, precum cele de omor, evaziune fiscala, spalarea banilor si infractiuni de coruptie, functioneaza in acest moment cu un sigur procuror in schema. Perpetuarea acestei situatii va determina imposibilitatea gestionarii unor fenomene infractionale grave.

Totodata, un numar semnificativ de parchete functioneaza cu mai putin de jumatate din personalul aferent schemelor de personal actuale (Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Parchetul de pe langa Tribunalele Alba, Calarasi, Ialomita, Constanta, Tulcea, Mehedinti, Olt, Galati, Braila, Vrancea, Vaslui, Satu Mare, Arad, Caras Severin).

Un impact negativ asupra functionarii sistemului judiciar va produce si aplicarea dispozitiilor art. VII din proiectul de act normativ, care prevad desfiintarea structurilor de parchet organizate ca birouri.

Sub acest aspect, trebuie aratat faptul ca, la nivelul marilor unitati de parchet, functioneaza birouri dedicate combaterii infractionalitatii sau coordonarii activitatii de urmarire penala din anumite domenii de activitate clar delimitate, domenii care, in cazul desfiintarii acestor structuri organizatorice ar ramane neacoperite, ceea ce ar necesita un interval de timp greu de prognozat, precum si eforturi logistice suplimentare pentru preluarea acestor atributii la nivelul structurilor ierarhic superioare. Aceasta intrucat, unul dintre principiile de baza ale functionarii unitatilor de parchet este, in prezent, specializarea procurorilor pe diferite sectoare de activitate, specializare care isi gaseste reflectarea si in organizarea interna corespunzatoare a acestor domenii de activitate.

De asemenea, la nivelul structurilor specializate, cu precadere DIICOT, la nivelul majoritatii judetelor functioneaza birouri teritoriale. Ori, desfiintarea structurilor de parchet organizate ca birouri prevazuta de art. VII din proiectul de act normativ ar echivala cu defiintarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT din respectivele judete, cu consecinte greu de estimat in ceea ce priveste capacitatea de lupta impotriva criminalitatii organizate.

Nu in ultimul rand, aplicarea dispozitiilor art. X alin. (1) din proiectul de act normativ care impun ca raportul functii de conducere – functii de executie sa nu depaseasca 10% ar presupune reducerea functiilor de conducere la nivelul Ministerului Public la cifra de 300, in conditiile in care Ministerul Public este structurat in 240 de parchete si doua directii specializate (fiecare cu organizarea sa interna), fiecare dintre aceste entitati trebuind sa aiba minim un procuror cu functie de conducere pentru a putea functiona.

In atare conditii, reducerea ponderii functiilor de conducere nu se poate realiza fara o reorganizare totala a structurii actuale a instantelor si corelativ a Ministerului Public (spre exemplu, un numar de 105 dintr-un total de 176 de unitati de parchete de pe langa judecatorii sunt catalogate drept unitati mici sau foarte mici, cu o schema de 3 pana la 5 procurori).

Prin prisma tuturor acestor considerente, data fiind situatia concreta a parchetelor si pentru a evita producerea unor consecinte devastatoare asupra activitatii institutiilor din sistemul judiciar, in cursul zilei de astazi, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a inaintat Ministrului Justitiei o adresa prin care solicita ca actul normativ preconizat a fi adoptat sa nu fie aplicat institutiilor din cadrul sistemului judiciar”.