GALERIE. Orașul din Bihor care are blazon după 21 de ani de la primele încercări. Respinsă de comisia de heraldică fiindcă are ”culorile heraldice maghiare. Inadmisibil”

Conform legii, orice unitate administrativ-teritorială (UAT) trebuie și este obligată să aibă o stemă distinctivă, reprezentativă.Prima intenție de a da orașului o identitate printr-o stemă s-au făcut la Marghita în timpul mandatului prmarului Voicu în anul 2001. Apoi, în 2007, primarul Pocsaly a încercat din nou. Ambele demersuri nu au fost finalizate.

În 2021, primarul Marcel Sas Emil Adăscăliții a pus în dezbatere public stema orașului. A fost un vot pe mai multe variante puse  în discuție. Pe 4 august, Guvernul publicat în Monitorul Oficial Hotărârea 637/2003, iar de atunci Marghita are oficial stemă. < O veți vedea la toate căile de acces în oraș, și cu siguranță o vom promova. Avem un simbol prin care suntem reprezentați la nivel de țară>, spune primarul Marghitei, Marcel Sas Emil Adăscăliții. 10.000 de oameni au votat varianta de stemă a orașului. Consilierii liberali și UDMR s-au opus modificărilor comisiei de heraldică, instituție care a respins stem ape motiv că „Sunt culorile heraldice maghiare. Inadmisibil”. Primarul, pe atunci independent, a adus, din nou în consiliu hotarârea prin care se înfiinâa stema, în același format ca atunci când a fost respinsă. S-au dat lupte grele și stema a fost votată la limită:

„Considerațiile dumneavoastră de respingere a stemei nu au suport legal, nici pe regulament. Este vorba despre a ne identifica orașul cu o simbolistică reprezentativă. Vreau să vă aduc aminte că în 2001, pe vremea domnului primar Voicu Vasile, a fost inițiată prima stemă. După 6 ani, în 2007, domnul primar Pocsaly Zoltán a inițiat un alt model de stemă. Au trecut 14 ani, nu s-a luat nici o hotărâre pentru stemă. Pe de o parte, înțeleg hotărârea dumneavoastră, domnilor consilieri ai domnului viceprimar, pentru că în tot timpul acesta dumneavoastră puteați lua o hotărâre. Au trecut 14 ani. Sunt primar de un an, am inițiat acest proiect respectând toate prevederile privind analiza și dezbaterea publică pe tema stemei. Este nejustificat să ne luăm de deciziile Comisiei de Heraldică, fiindcă e o comisie de specialiști care au argumente pentru toate specificațiile. Este momentul să avem o stemă, fiindcă în istoria noastră am fost defăimați de tot felul de persoane, nu vreau să amintesc acum, care au adus o imagine proastă orașului nostru. Este momentul să ne ridicăm, să ne identificăm și să arătăm lumii din jur că existăm și noi, municipiul Marghita. Acesta e un mic pas, urmează pași mai mari pentru ceea ce vom fi noi în viitor, ca dezvoltare. Haideți să avem o stemă!”, a pledat atunci. primarul de Marghita.

”Blazonare incompletă, fântâna arteziană e inadmisibilă; partițiile trebuie notate de la dreapta heraldică a celui ce ține scutul, nu a celui ce privește. Ceea ce prezintă Marghita e un semiscut despicat total cu un brâu. Plus că dacă privești partea dreaptă, sunt culorile heraldice maghiare. Inadmisibil”, erau recomandările comisiei de heraldică.  Recomandările făcute de comisia de specialiști sunt ca în prima partiție să se pună margareta blazonată cu pistil și petale, dar pe câmp azur. În a doua partiție să se pună copacul verde pe aur, iar în cea de-a treia casetă să fie un izvor fir de apă, pe azur, care se îngroașă gradual, curge dintr-o piatră de culoare naturală gri-stâncă. Se recomandă totodată renunțarea la brâul undat, deoarece pe stemă există deja un element acvatic. Fântâna e un alt simbol pe care marghitenii țineau să-l aibă pe stemă. Fântâna reprezintă apa geotermală și vorbește despre faptul că prin aşezarea geografică, precum şi prin structura geologică, cu un fond valoros de izvoare termale, această zestre favorizează dezvoltarea municipiului Marghita. Copacul face referire la pădurea bogată din jurul orașului. Consilierii maghiari și-ar fi dorit prezența dragonului pe stemă. Dragonul, împreună cu peștele, reprezintă unul dintre sigiliile localității, de pe vremea austro-ungară.