De la mama a șase copii la traficantă de etnobotanice: povestea incredibilă a unei orădence

Tribunalul Bihor a pronunțat o hotărâre fermă într-un dosar care scoate la lumină modul în care substanțele etnobotanice continuă să fie vândute pe piața neagră, deși sunt extrem de periculoase.

Pe 29 august 2025, Varga Zanka Iuliana, din Oradea, a fost condamnată la 1 an și 6 luni de închisoare cu executare pentru că a desfășurat activități de vânzare a unor substanțe psihoactive.

Cum s-a derulat traficul

Conform probelor administrate de DIICOT, faptele au avut loc între iunie 2020 și februarie 2021. În această perioadă, inculpata a vândut în mod repetat pliculețe cu materie vegetală impregnată cu canabinoizi sintetici.

Anchetatorii au documentat șase tranzacții directe realizate prin colaboratori autorizați și investigatori sub acoperire. De fiecare dată, cumpărătorii au achiziționat câte patru sau cinci pliculețe, plătind sume modice (40–50 de lei). Analizele de laborator au confirmat că plantele erau impregnate cu substanțe interzise precum MDMB-4en-PINACA și 5F-MDMB, compuși notificați la nivel european ca extrem de periculoși și incluși pe listele de alertă rapidă privind drogurile sintetice.

În paralel, ancheta a arătat că vânzările nu erau ocazionale: inculpata a avut zeci de clienți fideli, dintre care unii declară că au cumpărat etnobotanice „aproape zilnic”. În total, numai câțiva dintre acești clienți au descris sute de tranzacții și plăți în valoare de câteva mii de lei.

Mărturii ale consumatorilor

Martorii audiați au fost consumatori de etnobotanice, unii cu dependență de peste 10 ani. Ei au povestit că se deplasau regulat la apartamentul inculpatei sau al familiei acesteia pentru a se aproviziona.

Unul dintre martori a declarat că în 6 luni a cumpărat de la Varga Zanka Iuliana de 70–80 de ori, plătind în total circa 3.000 de lei. Altul a spus că mergea aproape zilnic și că, în câteva luni, a cheltuit peste 4.000 de lei doar pe etnobotanicele vândute de inculpată.

Efectele descrise sunt îngrijorătoare: consumatorii povestesc despre somnolență, amețeli, senzații de sufocare, dar și despre stări de sevraj violente – neliniște, tremurături, transpirații, greață și vărsături – atunci când nu reușeau să își procure doza. Unii martori au recunoscut că au ajuns chiar și la spital din cauza acestor substanțe.

Atitudinea inculpatei

Deși probele adunate au fost numeroase – procese-verbale, înregistrări, expertize și declarații –, Varga Zanka Iuliana a negat constant acuzațiile. Ea a susținut că doar soțul său era consumator, iar ea mergea ocazional să cumpere pentru el. A încercat să arate că, de fapt, alți vecini și membri ai familiei s-ar fi ocupat de vânzări.

Judecătorii nu au dat crezare acestor declarații. În hotărâre se arată că inculpata „a desfășurat personal operațiunile de vânzare, înțelegând natura faptelor și urmărind să obțină venituri”, chiar dacă uneori acționa și în contextul dependenței soțului.

Sentința și consecințele

Tribunalul Bihor a decis:

• 1 an și 6 luni închisoare cu executare;
• interzicerea unor drepturi civice și politice (dreptul de a fi aleasă în funcții publice sau de a ocupa posturi cu autoritate de stat), timp de 2 ani după executarea pedepsei;
• confiscarea specială a sumei de 16.240 de lei, considerată profit din vânzarea de etnobotanice;
• plata a 3.000 de lei cheltuieli judiciare către stat;
• scăderea din pedeapsă a celor 24 de ore de reținere efectuate în februarie 2021.

Hotărârea a fost pronunțată pe 29 august 2025 și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Oradea în termen de 10 zile.

Un fenomen cu rădăcini adânci

Cazul Varga Zanka Iuliana nu este unul izolat. Deși România a închis de mai bine de un deceniu magazinele de „vise” care vindeau etnobotanice, substanțele continuă să circule pe piața neagră, în cartiere sau chiar în apartamente.

Prețul scăzut, accesibilitatea și lipsa de informare fac ca etnobotanicele să fie consumate în special de persoane vulnerabile – tineri, persoane fără venituri stabile sau dependenți de ani de zile.

Sentința de la Oradea transmite un mesaj clar: traficul cu astfel de substanțe, chiar și în cantități mici, este incriminat și sancționat penal, iar riscul nu este doar juridic, ci și social, prin efectele devastatoare asupra sănătății consumatorilor.