Tribunalul Bihor a dispus, vineri 27 martie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a inculpatului Bînțu Costel Mădălin, agent de poliție de frontieră, cercetat într-un dosar penal în care procurorii îl acuză de complicitate la luare de mită, complicitate la delapidare și două infracțiuni de fals intelectual. Măsura a fost luată de judecătorul de drepturi și libertăți după ce Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a sesizat instanța cu propunerea de arestare preventivă.

Potrivit minutei din 27 martie 2026, instanța „admite propunerea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor” și, în consecință, „dispune arestarea preventivă a inculpatului BÎNŢU COSTEL MĂDĂLIN” pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 27 martie 2026 și până la 25 aprilie 2026 inclusiv. Tribunalul a reținut că inculpatul este urmărit penal pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, complicitate la delapidare și două acte de fals intelectual, toate aflate, potrivit încadrării indicate de procurori, sub incidența concursului de infracțiuni.

Parchetul: acuzații grave privind corupția exercitată în timpul serviciului

În cauză s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat sub aspectul comiterii infracțiunilor de complicitate la luare de mită, complicitate la delapidare și două infracțiuni de fals intelectual. Totodată, anchetatorii au precizat că, din probatoriul administrat până în acel moment, a rezultat o suspiciune rezonabilă cu privire la implicarea acestuia în faptele cercetate.

Dincolo de limbajul sobru al comunicatului, descrierea factuală conturează un tablou penal de o gravitate aparte: un polițist de frontieră care, potrivit acuzațiilor, nu doar că nu și-ar fi exercitat atribuțiile conform legii, ci ar fi contribuit activ la transformarea intervenției de serviciu într-un instrument de presiune asupra unei persoane oprite în trafic, pentru obținerea de bani.

Procurorii nu îl acuză pe Bînțu Costel Mădălin că ar fi fost simplu martor la conduita colegului său, ci susțin că el ar fi avut o contribuție concretă și esențială la producerea rezultatului infracțional.

Episodul din 17 octombrie 2025: de la controlul în trafic la presupusa remiterea mitei

Inculpatul, în calitate de agent de poliție de frontieră, i-a înlesnit colegului său Ban Cristian (arestat în cauză) să comită fapta de luare de mită.

În versiunea acuzării, totul a început cu oprirea și abordarea unui cetățean bulgar, identificat în comunicat ca martorul K. Din acel moment, anchetatorii susțin că cei doi agenți ar fi creat împreună un context de presiune și intimidare. Concret, Parchetul arată că Bînțu Costel Mădălin a participat la abordarea martorului K., a creat împreună cu Ban Cristian cadrul intimidant al constatării și aplicării unor sancțiuni contravenționale severe” și a simulat începerea întocmirii procesului-verbal de contravenție.

Complicitatea nu presupune neapărat ca persoana acuzată să pretindă personal banii ori să îi primească direct în prima fază. Este suficient, în anumite împrejurări, să înlesnească săvârșirea faptei, să creeze condițiile necesare, să susțină presiunea exercitată asupra victimei sau să întărească impresia că remiterea mitei este inevitabilă. Exact acest lucru îl rețin procurorii în sarcina inculpatului.

Mai departe,  procurorii arată că procesul-verbal simulat a fost abandonat „ca urmare a înțelegerii privind remiterea sumei de bani”. Procurorii afirmă că agentul a rămas „în proximitatea locului faptei” și a acceptat, prin conduita sa, „pretinderea sumei de 200 euro respectiv primirea unei sume de bani de către Ban Cristian”. În viziunea anchetatorilor, această atitudine nu a fost neutră, ci una activ favorizatoare, pentru că „a contribuit la consolidarea convingerii martorului că plata sumei de bani este singura modalitate de a evita sancțiunile invocate”.

În final, potrivit Parchetului, după remiterea banilor, inculpatul „a primit o parte din suma de bani luată de inculpatul Ban Cristian de la cetățeanul bulgar (600 lei)”.

În baza acestei stări de fapt, procurorii au apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută de art. 48 alin. (1) Cod penal raportat la art. 289 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000.

Drumul la bancomat și folosirea autospecialei

Dosarul nu se oprește la presupusa cerere și primire a mitei. Procurorii au reținut și o acuzație distinctă de complicitate la delapidare, în legătură cu modul în care ar fi fost folosită autospeciala Poliției de Frontieră.

Potrivit comunicatului, colegul inculpatului, Ban Cristian, „a folosit autospeciala de poliție în scopul deplasării șoferului auto bulgar depistat în trafic la un ATM aparținând unei instituții bancare pentru ca acesta din urmă să procure suma de bani ce constituie obiectul luării de mită”. Totul s-ar fi petrecut în intervalul aproximativ 12:20–12:40, pe traseul dintre zona P.T.F. Borș 2 și centrul comunei Biharia, folosindu-se un bun aparținând instituției publice în alt scop decât cel legal.

Procurorii mai arată că această folosire a autospecialei ar fi avut loc „cu permisiunea colegului său (complice moral)”, sintagmă prin care îl plasează pe Bînțu Costel Mădălin în ipostaza de participant la această conduită. În plan juridic, acuzația este că folosirea resurselor materiale ale instituției în interesul producerii unei foloase ilicite echivalează, în circumstanțele reținute de anchetatori, cu delapidare, iar contribuția morală sau permisivă a inculpatului atrage răspunderea pentru complicitate.

Această parte a dosarului este relevantă și pentru că sugerează un mecanism infracțional care nu s-ar fi limitat la o pretindere abstractă de bani, ci ar fi inclus inclusiv mobilizarea mijloacelor de serviciu ale statului pentru a asigura obținerea efectivă a sumei pretinse.

Două rapoarte de activitate considerate false de anchetatori

Pe lângă faptele de corupție și pe lângă episodul legat de folosirea autospecialei, procurorii susțin că cei doi agenți ar fi falsificat activitatea de serviciu prin consemnări neadevărate în documente oficiale.

Prima acuzație de fals intelectual vizează data de 5 octombrie 2025. Potrivit comunicatului, Ban Cristian și Bînțu Mădălin Costel, „în exercitarea atribuțiilor de serviciu în zona fostului Punct de trecere a Frontierei Borș 2”, ar fi atestat „fapte necorespunzătoare adevărului” în nota-raport privind misiunile executate între orele 08:00 și 20:00. Mai exact, aceștia ar fi consemnat că „ar fi identificat și verificat în trafic 29 de cetățeni UE care au transportat marfă” și că aceste persoane „ar fi verificate în baza de date EDAC”, deși, potrivit procurorilor, „nu au efectuat nicio verificare a vreunei persoane”.

A doua acuzație de fals intelectual privește data de 17 octombrie 2025, aceeași zi în care s-ar fi produs și incidentul de corupție. De această dată, cei doi apar în comunicat ca „coautori”, fiind acuzați că au consemnat în fals că ar fi „identificat și verificat în trafic 85 de cetățeni UE care au transportat marfă” și că respectivele persoane ar fi fost verificate în baza EDAC, deși, în realitate, susțin procurorii, ei „au efectuat doar două verificări a unor persoane de cetățenie română (ambele efectuate de Bînțu)”.

Din perspectivă penală, aceste acuzații au o greutate aparte. Falsul intelectual nu privește simple inexactități minore, ci presupune atestarea unor împrejurări neadevărate într-un înscris oficial întocmit de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor sale. În cazul de față, anchetatorii susțin că rolul acestor rapoarte ar fi fost acela de a crea o justificare scriptică a activității, adică de a acoperi sau cosmetiza realitatea din teren.

Mai simplu spus, procurorii descriu nu doar un episod punctual de corupție, ci și o presupusă practică de falsificare a aparenței de activitate profesională. Aceasta ar putea indica, în logica acuzării, nu o abatere accidentală, ci o formă de conduită repetitivă, menită să ofere acoperire formală unui mod de lucru contrar atribuțiilor legale.

Formula-cheie a Parchetului: locul de muncă, tratat ca o „fabrică de bani”

 Procurorii au arătat că propunerea de arestare preventivă s-a fundamentat, între altele, pe faptul că „scopul urmărit la locul de muncă nu era îndeplinirea atribuțiilor conform legii, ci ‘producerea’ de sume de bani în mod ilicit, locul de muncă fiind tratat ca o ‘fabrică de bani’”.

Soluția Tribunalului Bihor: arestare preventivă pentru 30 de zile

În urma sesizării instanței de către Parchet, Tribunalul Bihor a admis propunerea de arestare preventivă. Minuta consemnează în mod expres că, „în temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 și art. 202 C.p.p, dispune arestarea preventivă a inculpatului BÎNŢU COSTEL MĂDĂLIN”, urmărit penal pentru cele patru infracțiuni indicate de procurori.

Instanța a stabilit că măsura se execută „pe o durată de 30 zile, începând cu data 27.03.2026 şi până la data de 25.04.2026 inclusiv” și a dispus, „în baza art. 230 alin. 1 C.p.p., emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă” pe numele inculpatului.

Totodată, judecătorul a constatat că Bînțu Costel Mădălin fusese deja reținut pentru 24 de ore, „începând cu data de 26.03.2026 începând cu ora 13:35”. În privința căilor de atac, minuta arată că hotărârea este pronunțată „cu drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare cu inculpatul și cu procurorul”.

Încadrarea juridică și semnificația ei

Infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 289 Cod penal, vizează primirea sau pretinderea de bani ori alte foloase de către un funcționar public, direct sau indirect, pentru îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu sau pentru efectuarea unui act contrar acestor atribuții. 

În ceea ce privește delapidarea, prevăzută de art. 295 Cod penal, aceasta privește însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar, în interesul său sau pentru altul, a banilor, valorilor sau altor bunuri pe care le gestionează ori le administrează.

Facem precizarea expresă că efectuarea urmăririi penale, formularea acuzațiilor și sesizarea instanței cu propunere de arestare preventivă nu înlătură prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul, acesta fiind considerat nevinovat până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare.