Coada de mop, alcoolul și o ceartă între chiriași: cum a ajuns un bărbat din Oradea acuzat de tentativă de omor, dar lăsat sub control judiciar

Curtea de Apel Oradea a decis, astăzi, 5 mai 2026, menținerea măsurii controlului judiciar față de Narcis Răzvan Suru, bărbatul cercetat pentru tentativă de omor după un episod de violență petrecut într-un apartament închiriat din Oradea. Hotărârea instanței vine după ce procurorii au contestat soluția Tribunalului Bihor, care respinsese propunerea de arestare preventivă și dispusese cercetarea inculpatului sub control judiciar.

Decizia Curții de Apel nu tranșează vinovăția bărbatului, ci stabilește doar regimul în care acesta va fi cercetat în continuare. Practic, instanța a apreciat că, la acest moment procesual, nu se impune privarea de libertate, fiind suficientă o măsură preventivă mai puțin severă, dar însoțită de obligații stricte.

Astfel, Narcis Răzvan Suru rămâne sub control judiciar pentru 60 de zile, perioadă în care trebuie să poarte brățară electronică de monitorizare, nu poate părăsi județul fără acordul organului judiciar și nu are voie să se apropie ori să ia legătura cu victima sau cu ceilalți bărbați care locuiau în același apartament.

O seară marcată de alcool, tensiuni și violență

Incidentul care a dus la deschiderea dosarului penal s-a petrecut în seara de 25 aprilie, într-un apartament din Oradea închiriat de mai mulți bărbați. Narcis Răzvan Suru locuia acolo împreună cu alți trei chiriași. Potrivit datelor din anchetă, în intervalul aproximativ 22:00–24:00, pe fondul consumului de alcool, între Suru și unul dintre colegii săi de apartament a izbucnit un conflict verbal.

Discuția ar fi degenerat rapid. Dintr-o ceartă între colocatari, situația s-ar fi transformat într-o agresiune gravă. Suru l-ar fi lovit pe celălalt bărbat cu palma și cu pumnul în zona feței. În urma acestor lovituri, victima s-ar fi dezechilibrat și ar fi căzut, lovindu-se cu capul de pardoseala din gresie și de muchia unui perete despărțitor.

Căderea a avut consecințe serioase. Bărbatul agresat a suferit un traumatism cranio-cerebral, leziune despre care anchetatorii susțin că i-a pus viața în pericol. Acest element medical este esențial în dosar, deoarece gravitatea urmării produse a determinat procurorii să trateze cauza nu ca pe o simplă faptă de lovire sau alte violențe, ci ca pe o posibilă tentativă de omor.

Agresiunea nu s-ar fi oprit după căderea victimei

Violențele nu s-ar fi oprit în momentul în care victima a căzut și s-a lovit la cap. Potrivit acuzației, Suru ar fi ridicat-o sau ar fi mutat-o pe pat, după care ar fi continuat să o lovească.

Loviturile ar fi fost aplicate cu pumnii și picioarele, iar ulterior și cu obiecte aflate în locuință. Anchetatorii au reținut că agresorul ar fi folosit o bucată de lemn și coada din lemn a unui mop, cu care ar fi lovit victima de mai multe ori.

Această succesiune a faptelor conturează, în viziunea acuzării, un episod de violență repetată, nu o reacție izolată sau un gest consumat într-un singur moment. Mai întâi ar fi existat conflictul verbal, apoi loviturile inițiale, căderea victimei și producerea traumatismului cranian, iar după aceea continuarea agresiunii asupra unei persoane deja vulnerabile.

În apartament se mai aflau doi bărbați, colegi de locuință ai celor implicați în conflict. Aceștia ar fi încercat să intervină pentru a opri violențele, însă ar fi fost și ei loviți. Prezența lor în locuință poate avea importanță atât ca element factual, cât și din perspectivă probatorie, întrucât pot confirma sau infirma dinamica incidentului.

De la agresiune la acuzația de tentativă de omor

Din punct de vedere juridic, încadrarea faptei ca tentativă de omor presupune o analiză mai complexă decât simpla constatare a unor lovituri. Procurorii trebuie să demonstreze că inculpatul a acționat fie cu intenția directă de a ucide, fie cu intenție indirectă, adică a prevăzut posibilitatea ca victima să moară și a acceptat acest rezultat.

În asemenea cauze, intenția nu este stabilită doar din declarațiile persoanei acuzate, ci mai ales din împrejurările concrete ale faptei. Contează zona corpului vizată, intensitatea loviturilor, numărul acestora, obiectele folosite, starea victimei în momentul agresiunii și conduita agresorului după producerea leziunilor.

În cazul de față, acuzația se sprijină pe mai multe elemente: loviturile aplicate în zona capului și feței, căderea victimei pe o suprafață dură, traumatismul cranio-cerebral care i-a pus viața în pericol, continuarea agresiunii după acest moment și folosirea unor obiecte din lemn. Toate aceste aspecte vor trebui analizate în cursul anchetei și, eventual, în fața instanței de judecată.

Până la o hotărâre definitivă, Narcis Răzvan Suru beneficiază de prezumția de nevinovăție.