SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
La 13 martie 2026, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Curtea de Apel Oradea, a fost analizată activitatea instanței și a instanțelor din circumscripția sa pentru anul 2025. Dezbaterea a avut loc în prezența președintelui Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul Liviu Odagiu, și a judecătoarei Elena Costache, membru ales al Consiliului din partea judecătorilor curților de apel.
Evenimentul a constituit un prilej de analiză a volumului de activitate din anul precedent, dar și de dezbatere asupra provocărilor cu care se confruntă sistemul judiciar românesc într-un context marcat de schimbări legislative și de presiuni instituționale.
Presiuni asupra sistemului judiciar și necesitatea normării muncii
În cadrul discuțiilor, judecătoarea Elena Costache a subliniat că sistemul judiciar a fost supus, pe parcursul anului 2025, unor presiuni externe generate în special de modificările aduse statutului magistraților. Adoptarea acestor schimbări de către Parlament a determinat Consiliul Superior al Magistraturii să ia în considerare măsuri administrative menite să asigure o mai bună organizare a activității instanțelor.
Una dintre aceste măsuri este introducerea unui program de normare a muncii în sistemul judiciar, menit să stabilească repere clare privind volumul de activitate al magistraților.
Președintele CSM, Liviu Odagiu, a precizat că această normare a activității a fost inclusă încă din proiectele de candidatură ale membrilor Consiliului și că implementarea ei răspunde unei realități evidente: încărcătura de dosare a judecătorilor din România este considerabil mai mare decât media europeană.
Potrivit acestuia, un judecător român gestionează, în medie, de aproximativ patru ori mai multe dosare decât colegii săi din sistemele judiciare europene. În aceste condiții, stabilirea unor standarde de lucru devine o necesitate pentru menținerea echilibrului între volumul de activitate și calitatea actului de justiție.
Totodată, președintele CSM a arătat că soluția ideală ar fi degrevarea instanțelor de litigii minore, prin intervenția legislativă a Parlamentului. În absența unor asemenea măsuri, Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să adapteze organizarea activității judiciare la realitățile statistice existente la nivel european.
Scădere moderată a volumului total de dosare
Datele statistice prezentate în raportul de activitate indică o scădere moderată a volumului total de activitate al instanțelor din circumscripția Curții de Apel Oradea.
În anul 2025, Curtea de Apel Oradea și instanțele arondate au avut de soluționat 134.144 de dosare, cu 5.701 mai puține decât în anul 2024, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 4,07%.
În ceea ce privește dosarele nou înregistrate, acestea au totalizat 92.027 de cauze, în scădere cu 6,72% față de anul precedent, când au fost înregistrate 98.658 de dosare.
Aceste cifre indică o ușoară diminuare a fluxului de cauze care ajung în instanță, tendință care poate reflecta atât dinamica litigiilor din societate, cât și eventuale schimbări în comportamentul justițiabililor sau în cadrul legislativ.
Activitatea propriu-zisă a Curții de Apel Oradea
La nivelul Curții de Apel Oradea, instanța a înregistrat în anul 2025 un total de 4.783 de dosare nou intrate, ceea ce reprezintă o scădere de 7,27% față de anul 2024.
În același interval, judecătorii instanței au soluționat 4.626 de dosare, față de 4.985 în anul precedent, diferența reflectând evoluția generală a volumului de activitate.
Analiza structurii cauzelor arată că apelurile în materie penală au reprezentat cea mai mare categorie de dosare, cu 986 de cauze. Acestea au fost urmate de:
- apeluri în materia asigurărilor sociale – 805 dosare
- recursuri în contencios administrativ și fiscal – 702 dosare
- cauze de primă instanță în contencios administrativ și fiscal – 326 dosare.
Distribuția indică faptul că domenii precum dreptul penal, litigiile privind drepturile sociale și contenciosul administrativ continuă să genereze un volum semnificativ de activitate pentru instanță.
Încărcătura de dosare pe judecător
Un indicator important pentru evaluarea activității unei instanțe îl reprezintă încărcătura de dosare pe judecător.
În anul 2025, raportat la numărul de judecători care au activat efectiv în cadrul Curții de Apel Oradea, instanța a înregistrat o încărcătură medie de 506,5 dosare pe judecător.
Deși indicatorul este ușor mai mare decât în anul 2024, când media a fost de 505,1 dosare pe judecător, acesta rămâne sub media națională, care s-a situat la 606,2 dosare pe judecător.
În clasamentul curților de apel din România, această situație a plasat Curtea de Apel Oradea pe locul 12 în funcție de încărcătura de dosare.
Grad ridicat de eficiență în soluționarea cauzelor
În ceea ce privește performanța instituțională, rezultatul cumulării celor cinci indicatori de eficiență stabiliți prin Hotărârea nr. 1305/2014 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a situat Curtea de Apel Oradea în gradul de performanță „Eficient”.
Durata medie de soluționare a dosarelor reprezintă unul dintre indicatorii cei mai relevanți ai activității unei instanțe. Conform datelor prezentate:
- durata medie de soluționare în materie non-penală a fost de 4,2 luni
- durata medie de soluționare în materie penală a fost de 2,7 luni.
Raportat la acest indicator, instanța s-a încadrat în categoria „Foarte eficient”, ceea ce reflectă o capacitate bună de gestionare a volumului de cauze.
Perspective și provocări pentru sistemul judiciar
Analiza activității Curții de Apel Oradea pentru anul 2025 evidențiază o instituție care funcționează în parametri de eficiență, în pofida unui volum de muncă semnificativ.
Totuși, discuțiile purtate în cadrul reuniunii au scos în evidență și provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc, în special în ceea ce privește supraîncărcarea instanțelor și necesitatea unor reforme structurale.
În acest context, implementarea unui sistem de normare a muncii magistraților, alături de eventuale intervenții legislative care să reducă numărul litigiilor minore ajunse în instanță, ar putea reprezenta pași importanți pentru echilibrarea activității judiciare și pentru menținerea unui act de justiție eficient și de calitate.
Partajează acest conținut:
