SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un avocat din Baroul București este tot mai aproape de o condamnare penală, după ce Curtea de Apel București i-a respins cererea de judecare în procedură simplificată într-un dosar de incitare la violență, ură sau discriminare.
Cazul a pornit în urma sesizării Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Poliției Capitalei, în februarie 2025, și a ajuns în instanță prin rechizitoriul întocmit la 24 martie 2025.
Dosarul apare pe fondul tensiunilor politice generate de susținerea pentru Călin Georgescu și de protestele din Piața Victoriei, unde discursul public a devenit tot mai radical. În acest context, avocatul Cătălin Dinulescu a fost acuzat că a depășit limitele libertății de exprimare, ajungând să incite la violență împotriva adversarilor politici.
După parcurgerea procedurii de cameră preliminară în perioada mai–iunie 2025, primul termen de judecată pe fond a avut loc la 28 ianuarie 2026.
Strategia avocatului a fost să obțină judecarea în procedură simplificată, care i-ar fi redus pedeapsa și i-ar fi crescut șansele unei condamnări cu suspendare. Instanța a respins însă această cerere pe 11 martie 2026.
Mesajele care au dus la dosar penal
Potrivit rechizitoriului, avocatul a incitat public la violență împotriva unei categorii de persoane definite pe criterii politice, în două momente distincte, aflate la doar două zile distanță. Un discurs susținut în cadrul protestului din Piața Victoriei și un videoclip distribuit ulterior pe TikTok.
Procurorii au reținut că cele două intervenții nu sunt fapte izolate, ci fac parte din aceeași „rezoluție infracțională”, fiind motivate de susținerea pentru un candidat la alegerile prezidențiale și de opoziția față de un partid aflat la guvernare.
Primul episod a avut loc pe 24 ianuarie 2025, în Piața Victoriei, în fața unei mulțimi de protestatari. Într-un discurs marcat de un ton agresiv și apeluri directe, avocatul a declarat:
„Vă călcăm pe cap! (…) Nu mai rămâne nimic din sediul ăla al vostru (…) Chiar vreți să punem mâna pe ciomege? (…) Vă scoatem mă cu ciomege!”
Procurorii consideră că formulările nu sunt simple metafore politice, ci îndemnuri explicite la violență fizică și distrugere, adresate unei categorii de persoane identificate politic.
La doar două zile distanță, pe 26 ianuarie 2025, mesajele au fost reluate și amplificate în mediul online, printr-un videoclip publicat pe TikTok. În înregistrare, avocatul vorbește despre mobilizarea în masă și escaladarea conflictului:
„O să fim 1 milion, mă! O să vă călcăm pe cap (…) Nu o să vă mai apere nici jandarmii! (…) măturăm cu voi pe jos (…) Temeți-vă de furia poporului!”
Anchetatorii subliniază că acest al doilea mesaj nu doar că reia amenințările anterioare, dar introduce și ideea unei confruntări iminente și inevitabile, sugerând că instituțiile statului nu vor putea interveni.
În evaluarea procurorilor, combinația dintre discursul din stradă și mesajul viral din online a avut potențialul de a amplifica tensiunile și de a mobiliza publicul către acțiuni violente, ceea ce a determinat încadrarea juridică a faptelor ca incitare la violență, ură sau discriminare în formă continuată.
Instanța blochează strategia apărării. Recunoaștere incompletă, incompatibilă cu procedura simplificată
Deși avocatul a declarat în fața instanței că își asumă afirmațiile reținute de procurori, poziția sa procesuală a fost una nuanțată. A susținut constant că nu a avut intenția de a incita la violență și că mesajele sale trebuie interpretate ca exprimări metaforice, în context politic.
Această poziție a fost însă decisivă pentru soluția Curții de Apel București, care a respins cererea de judecare în procedură simplificată, apreciind că nu există o recunoaștere reală și completă a vinovăției.
Instanța arată explicit că simpla acceptare a declarațiilor nu este suficientă:
„inculpatul (…) nu a recunoscut întocmai infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare (…) Precizările pe care inculpatul le-a făcut (…) nu reprezintă doar «nuanțări», ci acesta a exprimat în mod evident lipsa vinovăţiei sub forma intenţiei”.
Judecătorii explică pe larg că procedura simplificată presupune o asumare totală a acuzației, nu doar a faptelor materiale, ci și a vinovăției în forma reținută de procurori „recunoașterea faptelor să fie totală adică atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective”.
Mai mult, Curtea subliniază că această procedură implică inclusiv renunțarea la apărări ulterioare legate de lipsa caracterului penal al faptei:
„prin recunoaşterea învinuirii, inculpatul nu recunoaște doar tipicitatea faptei, ci acesta renunţă implicit la dreptul de a contesta ulterior caracterul antijuridic (…) sau caracterul imputabil al faptei comise”.
În acest context, apărarea bazată pe ideea de „metaforă” devine incompatibilă cu mecanismul procedural invocat.
Instanța reține clar că inculpatul nu își asumă elementul esențial al infracțiunii, intenția, „inculpatul acceptă comiterea faptei în materialitatea ei, însă nu a manifestat același comportament procesual şi cu privire la forma de vinovăţie (…) «eu nu am incitat la ură, la violenţă, eu nu am îndemnat pe nimeni la acte de violenţă»”.
Pe acest fond, Curtea face trimitere inclusiv la rolul activ al judecătorului în aflarea adevărului, arătând că nu poate valida automat o procedură accelerată în condițiile în care există dubii. „Simpla manifestare de voinţă a inculpatului (…) nu poate conduce automat la aplicarea acesteia, în situaţia în care instanţa are dubii cu privire la (…) vinovăţia inculpatului”.
Concluzia este fermă și fără echivoc „exigenţele aplicării procedurii (…) nu sunt îndeplinite în cauză”.
Prin această motivare, instanța nu doar că respinge cererea avocatului, ci trasează clar linia dintre o recunoaștere formală și una efectivă, cu consecințe directe asupra parcursului procesului penal.
Ce riscă avocatul?
Prin respingerea procedurii simplificate, avocatul pierde principalul avantaj procedural. Reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, un beneficiu care, în practică, face de multe ori diferența dintre o condamnare simbolică și una efectivă.
Cazul va continua în procedură obișnuită, ceea ce înseamnă administrarea completă a probelor, audierea martorilor și o analiză în detaliu a contextului în care au fost făcute declarațiile. Practic, instanța va reevalua întreaga situație de fapt înainte de a pronunța o soluție pe fond.
Avocatul este judecat pentru incitare la violență, ură sau discriminare, infracțiune prevăzută de art. 369 Cod penal, care se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
În lipsa procedurii simplificate, orice eventuală condamnare nu mai beneficiază de reducerea automată a pedepsei, iar marja de apreciere a instanței devine mai largă.
Decizia Curții de Apel București schimbă astfel semnificativ datele problemei. Dintr-un dosar care putea fi închis rapid, cu o soluție previzibilă, cazul devine unul deschis, cu un risc real de condamnare în condiții mai severe.
Dosarul urmează să fie judecat pe fond în perioada următoare.
Mai jos poate fi lecturată integral încheierea de ședință prin care instanța a respins cererea de judecare în procedură simplificată.
Partajează acest conținut:
