SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Parlamentul a aprobat vineri, 20 martie, bugetul de stat pe anul 2026, după luni de așteptare, zile de dezbateri în comisii și negocieri în coaliția de guvernare, într-un climat politic tensionat și marcat de confruntări dure între liderii principali ai momentului. Documentul stabilește principalele alocări financiare pentru anul în curs, inclusiv sumele destinate investițiilor, sănătății, educației și infrastructurii, iar susținătorii săi au prezentat votul drept un pas necesar pentru stabilitate economică și continuitatea proiectelor aflate deja în derulare.
Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a fost adoptat de plenul reunit al Parlamentului cu 319 voturi pentru, 104 voturi împotrivă și o abținere.
În același cadru a fost adoptat și proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, cu 314 voturi pentru, 105 împotrivă, 12 abțineri, iar un parlamentar nu a votat. În cazul bugetului de stat, doi parlamentari nu au votat.
Votul final pentru ambele acte normative urma să fie dat la ora 12:45, iar așteptarea generală era că ele vor trece cu sprijinul celor patru partide din coaliție și al minorităților. Exact acest lucru s-a întâmplat, însă traseul până la votul final a fost marcat de schimburi de replici și atacuri politice de la tribuna Parlamentului.
Înaintea votului, coaliția de guvernare a apărat proiectul ca fiind unul construit în acord cu realitățile economice ale țării. Mesajul central transmis de putere a fost că bugetul nu reprezintă doar o împărțire de fonduri, ci un instrument de disciplină fiscală și de evitare a unor dezechilibre viitoare.
Premierul Ilie Bolojan a sintetizat această poziție într-un discurs apăsat, susținând: „Guvernul vine în fața dumneavoastră cu un buget care reflectă posibilitățile reale ale țării. Dacă nu punem frână acum, vom ajunge în câțiva ani de zile ca țara să fie zdrobită sub povara dobânzilor.”
Declarația sa a pus accentul pe ideea că bugetul trebuie judecat în raport cu limitele reale ale finanțelor publice și cu riscurile pe termen mediu și lung.
După adoptarea bugetului în plen, Ilie Bolojan a revenit cu o nouă declarație, în care a încercat să dea votului o semnificație politică și administrativă mai largă. El le-a mulțumit parlamentarilor care au susținut proiectul și a afirmat: „Vă mulţumesc tuturor parlamentarilor care aţi votat bugetul. Un buget care prevede o nouă abordare, corectă faţă de cetăţeni. Cu această ocazie, le spun românilor că toate reformele făcute până acum, reforma administraţiei, reforma pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituţiile publice sunt reflectate în acest buget. Bugetul reprezintă şi centura de siguranţă pe care o avem în faţa unor derapaje nedorite.”
Premierul a subliniat, de asemenea, că guvernanții trebuie să continue să lucreze pentru întărirea României, inclusiv în raport cu contextul internațional.
De partea cealaltă, opoziția a atacat atât filosofia bugetului, cât și modul în care au fost distribuite fondurile. Criticile au vizat lipsa unor măsuri considerate suficiente pentru protejarea populației în fața scumpirilor, precum și prioritățile concrete de cheltuire a banului public. În această confruntare, unul dintre cele mai puternice momente politice a fost schimbul de replici dintre liderii coaliției și George Simion, președintele AUR.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a respins acuzațiile legate de presupuse înțelegeri informale între PSD și AUR și a avut o intervenție directă, categorică: „Am fost acuzați că am face înțelegeri pe sub masă, în afara coaliției. Fals! Niciun amendament AUR nu a fost votat de PSD. REPET – NICIUN AMENDAMENT!” Prin această declarație, Grindeanu a încercat să respingă percepția că în jurul bugetului ar fi existat jocuri paralele între partidele din spectrul guvernamental și opoziția radicală.
Replica lui George Simion a venit într-un registru ofensiv și personalizat, specific tensiunii din plen. Liderul AUR a declarat: „Grindeanu pretinde că e Robin Hood și pretinde că ia de la miliardarii României. Domnu’ Grindeanu, nu știu dacă aveți ceasul la mână sau l-ați băgat în buzunar.”
După vot, George Simion a dus critica dincolo de schimbul de replici și a anunțat explicit că AUR va contesta proiectul bugetului pe 2026 la Curtea Constituțională.
El a motivat această decizie prin ceea ce a descris drept o înșelare a unor categorii sociale întregi de către partidele din arcul guvernamental.
Potrivit declarației sale, „Partidele din arcul guvernamental au minţit categorii sociale întregi. Vorbim de mame, de familiile care se gândesc dacă să facă un copil sau nu şi astăzi sunt sub sceptrul îndoielii. Se va restrânge concediul maternal de la doi ani la un an? Avem un partid din coaliţie care a refuzat să livreze ceea ce a promis în acest buget: să nu mai impute CASS mamelor. Este ruşinos felul în care cetăţenii români sunt menţinuţi cu ajutoare, date din când în când, în loc să se respecte legea. Noi am votat pentru toate amendamentele făcute la legea bugetului României. Vom contesta această lege la Curtea Constituţională. Ne facem datoria de opoziţie, însă guvernarea nu are nicio ţintă. România nu merge niciunde. Suntem pe o cale greşită şi bugetul alternativ pe care AUR îl propune vine să reducă deficitul bugetar şi să reducă cheltuielile cu statul.”
Prin această declarație, liderul AUR a încercat să poziționeze partidul său nu doar ca adversar al bugetului, ci și ca purtător al unei alternative politice și economice. El a completat atacul cu o critică amplă la adresa priorităților de investiții și a comportamentului politic al coaliției. În aceeași logică, Simion a afirmat: „Suntem cât se poate de responsabili când spunem că trebuie o schimbare în România şi mai multă responsabilitate. Nu am văzut responsabilitate din partea arcului guvernamental şi am văzut fel de fel de chestiuni mascate sub forma investiţiilor durabile. Nu cred că de stadioane în diferite locuri în ţară aveam nevoie acum. Trebuie să protejăm oamenii vulnerabili şi trebuie să investim în nişte proiecte care să genereze prosperitate, cum ar fi producţia şi stocarea energiei. Vedem actuala criză globală. La nivelul Uniunii Europene sperăm să se renunţe la acele certificate verzi. Vedem că România este în afara discuţiei europene şi internaţionale. Datoria noastră este să luptăm pentru români, să luptăm pentru România. Nu inspiră nimănui încredere ceea ce am văzut în Parlament din partea actualei coaliţii.”
Această intervenție este importantă și pentru că leagă critica generală la adresa bugetului de exemple concrete de cheltuieli pe care AUR le consideră discutabile.
În acest context apare și tema pe care ai subliniat-o în mod special: pentru Bihor, opoziția indică drept reper semnificativ faptul că a rămas investiția legată de stadion, iar pentru Maramureș este evocată ideea că cea mai mare investiție ar merge într-o catedrală. Chiar în logica acuzațiilor formulate de Simion, aceste exemple sunt folosite pentru a sugera că prioritățile bugetului nu ar fi orientate suficient spre protecția socială, producție, energie și proiecte care să genereze prosperitate economică directă.
George Simion a revenit și cu un nou avertisment la adresa coaliției, susținând că aceasta guvernează iresponsabil și transferă costurile către viitor. El a declarat: „Actuala coaliţie nu face decât să sperie bursele, să sperie agenţiile de rating şi sperăm, într-un final, să se decidă. Am înţeles că nici unii dintre ei nu vor să facă alianţă cu AUR, dar cu siguranţă nici ei nu sunt lămuriţi dacă sunt într-o alianţă sau nu. Se atacă, se bat pentru nişte voturi care, în dreptul lor, par să fie din ce în ce mai puţine. E nevoie de responsabilitate. Şi i-aş avertiza pe liderii coaliţiei că se poartă foarte, foarte iresponsabil, fac foarte multe greşeli pe cheltuiala cetăţenilor, pe cheltuiala generaţiilor viitoare.”
În ansamblu, ziua votului a fost una în care s-au confruntat două narațiuni politice complet diferite. Coaliția a susținut că bugetul este unul realist, necesar și construit pentru a asigura stabilitate economică, continuitatea investițiilor și protecție împotriva derapajelor fiscale. Opoziția, în special AUR, a spus că distribuirea fondurilor este greșită, că populația nu este suficient protejată în fața scumpirilor și că unele dintre prioritățile alese sunt cel puțin discutabile. În această cheie au fost introduse în dezbatere atât tema stadioanelor, cu accentul pus pe investiția rămasă pentru stadionul din Bihor, cât și acuzația privind Maramureșul, unde este invocată ideea unei investiții majore într-o catedrală.
Aceste două exemple au o valoare politică aparte pentru că transformă o discuție tehnică despre cifre și alocări într-una simbolică, ușor de înțeles public. Pentru susținătorii criticilor la adresa bugetului, ele sunt dovezi că statul continuă să privilegieze proiecte cu miză de imagine sau cu încărcătură politică și simbolică, în timp ce măsurile pentru familii, pentru cei vulnerabili și pentru sectoarele productive ar fi insuficiente. Pentru putere, însă, bugetul este prezentat ca un ansamblu coerent, în care reformele și reducerile de cheltuieli sunt deja reflectate, iar investițiile rămân parte din strategia de dezvoltare.
Adoptarea bugetului de stat pe 2026 și a bugetului asigurărilor sociale de stat închide, astfel, o perioadă lungă de așteptare și deschide o nouă etapă de confruntare politică. Din punct de vedere procedural, majoritatea și-a impus proiectul în Parlament. Din punct de vedere politic, însă, conflictul rămâne deschis: Guvernul și premierul Ilie Bolojan vorbesc despre realism, reforme și „centura de siguranță” necesară pentru economie, în timp ce George Simion și AUR vorbesc despre lipsă de direcție, priorități greșite și contestarea legii la Curtea Constituțională.
Partajează acest conținut:
