Avocat trimis în judecată pentru violarea sediului profesional după un episod tensionat la Fisc: ar fi pătruns fără drept într-un birou de conducere și ar fi refuzat să plece

Avocatul Petre Mircea Bogdan din cadrul Baroului București a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, într-un dosar care aduce în prim-plan o acuzație mai puțin întâlnită în spațiul public, dar cu implicații importante pentru funcționarea instituțiilor: violarea sediului profesional.

Potrivit comunicatului transmis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cercetările au fost finalizate la data de 8 mai 2026, iar procurorii au dispus sesizarea Curții de Apel București cu privire la o persoană fizică având calitatea de avocat în cadrul Baroului București.

Acuzația formulată vizează o presupusă pătrundere fără drept într-un spațiu instituțional nedestinat publicului, urmată, conform anchetatorilor, de refuzul repetat de a părăsi atât biroul unui funcționar public cu funcție de conducere, cât și sediul instituției.

Cazul are ca punct central un episod petrecut la data de 18 iunie 2025, în sediul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, structură aflată în sistemul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Intervalul indicat de anchetatori este unul precis: între orele 11:25 și 11:52. În mai puțin de jumătate de oră, potrivit susținerilor Parchetului, s-ar fi consumat o succesiune de acte care au determinat declanșarea urmăririi penale și, ulterior, trimiterea cauzei în fața instanței.

O intrare contestată într-o zonă nedestinată publicului

Din descrierea Parchetului rezultă că avocatul ar fi intrat în sediul D.G.R.F.P. București sub pretextul că ar avea o audiență la un funcționar public din cadrul instituției. Procurorii susțin însă că acest pretext ar fi fost fals și că accesul ar fi fost obținut cu nerespectarea procedurii interne privind gestionarea cererilor de audiență și circuitul acestora în cadrul A.N.A.F. și al structurilor subordonate.

Această precizare este relevantă deoarece instituțiile publice funcționează, de regulă, pe baza unor circuite administrative clare, mai ales atunci când accesul privește zone care nu sunt destinate publicului larg.

O instituție precum Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București nu este doar un spațiu de relații cu contribuabilii, ci și un loc în care se desfășoară activități interne, ședințe operative, analize privind executarea unor hotărâri judecătorești și operațiuni administrative cu caracter sensibil.

Potrivit anchetatorilor, inculpatul nu s-ar fi limitat la accesul într-o zonă comună sau într-un spațiu de relații cu publicul, ci ar fi pătruns într-un spațiu nedestinat publicului, respectiv în biroul directorului general al instituției.

În acel moment, în birou s-ar fi desfășurat o ședință de lucru privind executarea unei dispoziții de confiscare prin echivalent, dispusă față de o societate comercială printr-o hotărâre penală definitivă.

Ședința întreruptă și miza administrativă a confiscării prin echivalent

Mențiunea privind natura ședinței nu este una decorativă. Confiscarea prin echivalent este o măsură cu relevanță majoră în executarea hotărârilor penale definitive, fiind utilizată atunci când bunurile care au legătură cu săvârșirea unei infracțiuni sau produsul acesteia nu mai pot fi identificate ori recuperate în forma lor inițială. În asemenea situații, autoritățile urmăresc recuperarea valorii corespunzătoare, prin executarea unor bunuri sau sume echivalente.

În plan practic, o asemenea procedură presupune coordonare între instituții, analiză documentară și decizii administrative care pot afecta patrimoniul unei persoane juridice. Tocmai de aceea, ședințele referitoare la executarea unor dispoziții de confiscare dispuse prin hotărâri penale definitive nu au caracterul unor audiențe obișnuite și nu pot fi asimilate unor întâlniri publice.

În acest context, susținerea Parchetului este că prezența avocatului în biroul directorului general ar fi avut ca scop perturbarea lucrărilor ședinței. 

Refuzul de a părăsi sediul, element central în construcția acuzației

Comunicatul Parchetului indică un aspect esențial pentru încadrarea juridică: după pătrunderea în biroul directorului general, inculpatul ar fi refuzat în mod repetat să părăsească încăperea și, ulterior, sediul D.G.R.F.P. București.

Refuzul ar fi fost manifestat atât expres, cât și implicit, în ciuda cererilor formulate de persoanele îndreptățite, în special de directorul general al instituției.

Această distincție este importantă deoarece infracțiunea de violare a sediului profesional poate fi reținută, în esență, prin două conduite alternative: pătrunderea fără drept într-un sediu profesional sau refuzul de a-l părăsi la cererea persoanei îndreptățite.

Cu alte cuvinte, legea penală nu protejează doar momentul inițial al accesului, ci și dreptul persoanei fizice sau juridice de a controla prezența unor terți în spațiul în care își desfășoară activitatea profesională.

În cazul de față, potrivit procurorilor, ambele dimensiuni apar în descrierea stării de fapt: pe de o parte, accesul într-o zonă nedestinată publicului, fără acordul unei persoane îndreptățite; pe de altă parte, refuzul repetat de a părăsi biroul și sediul instituției după solicitările formulate în acest sens.

Ce protejează, de fapt, infracțiunea de violare a sediului profesional

În percepția publică, ideea de „violare” este asociată frecvent cu domiciliul, adică cu spațiul privat al unei persoane. Dreptul penal român protejează însă și sediul profesional, tocmai pentru că activitatea unei persoane fizice sau juridice trebuie să se poată desfășura fără ingerințe nelegale, presiuni directe sau intruziuni în zone care nu sunt deschise publicului.

În cazul instituțiilor publice, această protecție capătă o dimensiune suplimentară. Accesul cetățenilor la autorități este o componentă firească a funcționării administrației, însă el nu este nelimitat și nu se confundă cu posibilitatea de a intra în orice birou, în orice moment, mai ales atunci când acolo se desfășoară activități interne sau ședințe de lucru. O audiență, o solicitare administrativă sau calitatea profesională a unei persoane nu înlătură automat regulile de acces, procedurile interne și dreptul instituției de a delimita spațiile publice de cele operative.

Din această perspectivă, acuzația formulată de Parchet nu privește simpla prezență a unui avocat într-o instituție publică, ci presupusa pătrundere fără drept într-un spațiu profesional protejat și presupusul refuz de conformare la solicitările persoanelor îndreptățite să ceară părăsirea acelui spațiu.

Şedinţe