SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care ar putea schimba fundamental modul în care funcționează sistemul de urbanism, amenajare a teritoriului și autorizare a construcțiilor din România. Considerat de inițiatori drept un demers de „deblocare administrativă”, documentul propune măsuri ferme pentru eliminarea refuzurilor nejustificate, digitalizarea reală a procedurilor și standardizarea modului în care sunt emise avizele și acordurile.
Reforma vizează una dintre cele mai criticate zone ale administrației publice, unde întârzierile, birocrația excesivă și interpretările arbitrare ale legii au afectat ani la rând atât investițiile private, cât și proiectele publice.
Fără plafon de dosare: instituțiile, obligate să primească toate documentațiile
Una dintre cele mai importante schimbări propuse este interzicerea limitării numărului de dosare ce pot fi depuse la autorități. Practici des întâlnite precum blocarea platformelor online, refuzul înregistrării pe motiv de lipsă de personal sau impunerea unor „liste de așteptare” nu ar mai putea fi folosite ca justificare pentru neprimirea documentațiilor.
Autoritățile ar fi obligate să accepte și să înregistreze toate cererile, indiferent de modalitatea de transmitere: platforme digitale, e-mail, poștă, curier sau depunere fizică la registratură.
Refuzul primirii ar mai fi permis doar în situații strict tehnice, cum ar fi:
lipsa cererii propriu-zise,
documentație incompletă,
fișiere ilizibile,
nerespectarea formatelor impuse de legislație.
Prin această prevedere, Guvernul încearcă să elimine unul dintre principalele filtre informale prin care administrația controla fluxul de solicitări.
Platformele digitale, obligate să funcționeze fără restricții
În cazul autorităților care folosesc sisteme online pentru depunerea documentațiilor, ordonanța introduce obligații clare privind funcționarea continuă și accesul neîngrădit.
Suspendarea conturilor, limitarea accesului sau blocarea platformelor din motive administrative, tehnice interne sau de personal ar deveni explicit interzise. Practic, lipsa resurselor nu va mai putea fi invocată pentru a restrânge dreptul de a depune documentații.
În paralel, se introduce și un termen clar pentru beneficiari: aceștia vor avea maximum 60 de zile pentru a transmite completările sau modificările solicitate de instituții. Depășirea termenului ar duce la închiderea procedurii printr-o adresă de respingere, urmând ca reluarea procesului să se facă doar printr-o nouă depunere completă.
Documentele, comunicate în ziua emiterii
Un alt punct sensibil abordat de proiect este decalajul frecvent dintre momentul emiterii unui aviz sau al unei solicitări de completare și momentul în care acesta ajunge efectiv la beneficiar.
Ordonanța prevede că toate solicitările de clarificări, avizele, acordurile sau adresele de respingere trebuie transmise prin mijloace electronice chiar în ziua emiterii. Măsura ar reduce semnificativ întârzierile procedurale cauzate de circuitul fizic al documentelor sau de transmiterea tardivă.
Amenzi de până la 30.000 de lei pentru refuzuri nejustificate
Pentru prima dată, proiectul introduce sancțiuni contravenționale explicite pentru instituțiile care resping nejustificat avize sau restricționează accesul la depunerea documentațiilor.
Refuzurile vor trebui motivate temeinic din punct de vedere tehnic, științific și juridic. În caz contrar, instituțiile emitente riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 30.000 de lei.
Sancțiunile nu vor viza funcționarii individuali, ci instituțiile sau entitățile emitente, iar constatarea contravențiilor va fi făcută exclusiv de Inspectoratul de Stat în Construcții. Măsura marchează o schimbare de paradigmă, mutând responsabilitatea la nivel instituțional.
Avize gratuite pentru lucrările publice
Un capitol distinct al ordonanței vizează proiectele publice. Analizarea și emiterea avizelor necesare autorizațiilor de construire pentru lucrări publice ar urma să fie gratuite.
Interdicția de a percepe taxe se aplică indiferent de denumirea acestora – analiză, consultanță sau alte tarife similare – și acoperă atât construcțiile noi, cât și intervențiile asupra celor existente. Gratuitatea se extinde și asupra documentațiilor de urbanism inițiate de autorități.
Măsura este menită să reducă costurile proiectelor publice și să accelereze investițiile în infrastructură.
Stop taxelor repetate pentru beneficiarii privați
Și mediul privat ar beneficia de o schimbare importantă. Pentru planurile urbanistice zonale (PUZ) și planurile urbanistice de detaliu (PUD), proiectul interzice perceperea de taxe multiple pe parcursul etapei de avizare.
Taxele plătite la prima depunere ar rămâne valabile chiar dacă documentația este modificată, completată sau reanalizată, ori dacă avizele trebuie reconfirmate. Măsura răspunde unei plângeri frecvente a investitorilor, care reclamau costuri repetate generate de solicitări succesive de clarificări.
Definiție clară pentru „aviz” și „acord”
Pentru a elimina ambiguitățile și practicile de evitare a legii, ordonanța redefinește noțiunea de aviz sau acord. Indiferent de denumire – punct de vedere, notă, consultanță sau adresă – orice document care condiționează continuarea procedurii de autorizare va fi considerat aviz sau acord în sens legal.
Se interzice explicit emiterea unor documente sub alte denumiri pentru a ocoli regulile privind avizarea tacită sau gratuitatea. Această clarificare ar putea închide o zonă gri folosită frecvent pentru a prelungi procedurile sau pentru a introduce costuri suplimentare.
O reformă ambițioasă, cu provocări majore la implementare
Deși proiectul promite să reducă birocrația și să crească predictibilitatea, aplicarea sa va depinde în mare măsură de capacitatea instituțiilor de a se adapta rapid: digitalizare reală, personal suficient și proceduri interne clare.
Dacă va fi adoptată în forma actuală, ordonanța ar putea reprezenta una dintre cele mai ample intervenții legislative din ultimii ani în domeniul urbanismului, cu efecte directe asupra ritmului investițiilor, transparenței administrative și relației dintre stat și beneficiari. Rămâne de văzut însă dacă schimbarea de reguli va fi urmată și de o schimbare de practici la nivelul administrației.
Partajează acest conținut:
