Alex Trandafir: o poveste despre îmbinarea muncii cu pasiunea și aplicabilitatea studiilor din străinătate

AUTOR: CARLA OROS

Absolvent al Colegiului Național ,, Emanuil Gojdu” Oradea, Alex Trandafir este un exemplu de urmat în ceea ce privește un traseu al vieții ce reușește să îmbine munca cu pasiunea. În urma unui schimb de experiență cu Regatul Unit din perioada liceului, acesta a fost determinat în realizarea studiilor universitare la o facultate din Anglia.

Factorii principali ce au determinat această decizie sunt facilitățile oferite de facultățile străine, respectiv mediul ce este construit în jurul studentului. Totodată, dorința de independență, respectiv descoperirea unui sentiment de comunitate, de apartenență au dus la explorarea diferitelor opțiuni ce sunt oferite de facultățile din străinătate. Factorul decisiv însă a fost faptul că ,,domeniul nu era așa bine dezvoltat în România”. 

,, Am vrut să rămân în Oradea la facultate, consider că poți studia oriunde având în vedere accesul la informații din ziua de azi. Ordinea facultăților la care doream să aplic a fost UK, Oradea, după care au urmat Cluj, București etc. “.

Alex a ales adoptarea unei abordări ,,hands-on” de selecționare, acesta vizitând fizic facultățile ce le considera drept opțiuni, acestea 4 la număr, la momentul depunerii dosarului, hotărându-se într-un final asupra universității Loughborough.

,,M-am dus să vizitez universitatea prin ianuarie, deja era întuneric când am ajuns, însă am fost primit de un profesor cu scopul de ai adresa orice întrebări am avut”.

Criteriile de admitere ale universității erau diferite față de cele din România, fiind diferite pentru fiecare program de studiu. Este necesară încărcarea, pe platforma pusă la dispoziție de facultate, a unui dosar ce conține actele și documentele specifice fiecărui program de studiu. În urma depunerii, viitorul student primește o ofertă de studiu ce te condiționează la obținerea unei anumite note la examenul de bacalaureat, a unei medii generale sau a unor note minime ce trebuie obținute la fiecare materie în baza examenului. Totodată, mai există și posibilitatea ca facultatea să ceară o copie a foii matricole de pe parcursul liceului. În acest sens, Alex evidențiază faptul că ,,Această cerință poate să fie problematică pentru unele persoane, în sensul în care notele obținute pe parcursul anilor de liceu nu reflectă întotdeauna notele pe care o persoană le va avea în examenul de bacalaureat. “ 

Odată admis la Universitatea Loughborough, la programul joint de management și geografie, în anul 2020, acesta s-a confurntat din plin cu pandemia SARS-CoV-2: ,, În primul semestru, cursurile au fost în proporție de 90% online, având un seminar și un laborator fizic, iar din semestrul al 2-lea toate cursurile și seminarele au fost exclusiv online”. Însă, începând cu anul II, acesta s-a bucurat din plin de practica pe care pun accent facultățile din afară, Regatul Unit fiind prima țară ce a ridicat restricțiile, autoproclamându-se ,,Covid Free”. Până în prezent, Alex a parcurs atât un program de licență, cât și unul de master, specializându-se pe Știința și Management-ul Schimbărilor Climatice, luând în calcul și realizarea unui doctorat, în viitorul apropiat.

Deoarece Alex a aplicat la facultate în Anglia, înainte de finalizarea Brexit-ului, acesta se bucură de anumite privilegii care în momentul de față sunt rezervate doar pentru studenții ce provin din Regatul Unit. Înainte de Brexit, studenții străini puteau aplica pentru ,, financial aid” dar și pentru un permis de ședere, de care Alex dispune în momentul de față. Din punct de vedere a taxelor de școlarizare, care în momentul actual se învârt în jurul zecilor de mii de lire sterline pe an, acesta dispune în continuare de regimul aplicabil înainte de ieșirea Angliei din Uniunea Europeană, taxe ce ajungeau, în comparație, la câteva mii de lire.

O caracteristică cheie a doctoratului este faptul că acesta poate fi realizat în doua metode diferite. O primă variantă este situația în care fiecare student vine cu propunerea sa de lucrare de doctorat, găsindu-și un profesor îndrumător, situație similară cu cea din România. Cea de a doua variantă se bazează pe faptul că firmele și universitățile investesc în cercetare. 

UK Research and Innovation este un organ public finanțat de Departamentul pentru Știință, Inovație și Tehnologie (DSIT), care împreună cu instituțiile educaționale și companiile finanțează programe de cercetare care se bazează pe nevoi reale. Aceștia propun proiectele, căutând studenți care, la rândul lor, să le pună în practică, oferindu-le o remunerație pentru poziția de cercetător pe perioada doctoratului.

,, O colegă de facultate ce a terminat fizica realizează un doctorat ce este finanțat de Adidas. Studiază cum să facă pantofii destinați pentru sportivi mai aerodinamici […] Sectorul privat este implicat și finanțează partea de educație. Vreau să fac doctoratul în Anglia pentru că am șansa de a fi plătit pe parcursul acestuia.”

În momentul de față, după finalizarea masterului, Alex s-a întors în țară, iar acesta are în plan să se întoarcă inclusiv după finalizarea doctoratului: ,, Din punct de vedere cultural, mă simt mult mai bine aici”. Acesta lucrează la momentul actual în Oradea, în cadrul Practical Vision, un SRL propriu înființată în anul 2021, ce se ocupă cu crearea site-urilor, marketing, soluții de digitalizare pentru companii, punând bazele totodată unui ONG, ce se bazează pe sustenabilitate. În ceea ce privește domeniul climatologiei, Alex este un consultant de mediu, fiind auditor de mediu acreditat de Minister, înființând astfel ,,Enventus”. Acesta se ocupă cu realizarea studiilor climatice pentru diferite proiecte ce au nevoie de un asemenea studiu, de exemplu proiectele înființate pe fonduri europene: ,, În momentul de față, aplic tot ce am învățat”.