SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat, joi, o hotărâre prealabilă referitoare la momentul în care sunt introduse în țară drogurile aflate la pasagerul unui avion care vine în România. Potrivit instanței supreme, infracțiunea se consumă atunci când ”persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spațiul aerian cuprins între frontierele de stat, fără ca efectuarea controlului vamal să prezinte relevanță în privința consumării infracțiunii.” Sesizarea prealabilă a fost formulată în cazul unui artist plastic din Cluj, care a susținut că a adus din munții Anzi frunze de coca pentru a le folosi într-o lucrare.
Decizia nr. 3 în dosarul nr. 2763/1/2021
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj, Secţia penală prin încheierea de şedinţă din 14 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr.2259/117/2019, şi stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 143/2000, în situația în care o persoană călătorește în România cu avionul având asupra sa droguri, acestea se consideră introduse în ţară (cu consecința consumării infracțiunii) în momentul în care persoana aflată la bordul aeronavei trece frontiera, intrând astfel în spațiul aerian cuprins între frontierele de stat, fără ca efectuarea controlului vamal să prezinte relevanță în privința consumării infracțiunii.”
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2022.
Sesizarea prealabilă s-a referit la cazul unui clujean acuzat de introducere în țară, fără drept, de droguri de mare risc și deținere de droguri de mare risc, pentru care a fost condamnat în primă instanță la 3 ani, 2 luni și 10 zile de închisoare cu executare. Bărbatul a fost acuzat că ar fi introdus, prin punctul de trecere a frontierei de pe aeroportul internațional din Cluj-Napoca, 37,5 grame de frunze de coca și apoi ar fi deținut această cantitate pentru consum propriu până la ridicarea ei de către Poliția de Frontieră.
Inculpatul și-a susținut nevinovăția, arătând că este artist plastic și că în 2019 a vizitat Argentina, printr-o bursă Erasmus. Dintr-un târg de suveniruri din munții Anzi ar fi cumpărat trei pungulițe de frunze de coca pe care ar fi dorit să le folosească pentru lucrarea de disertație, acestea reprezentând un element central al picturilor sale. Bărbatul a precizat că a pus frunzele în bagajul de cală, neștiind că sunt interzise și nefiind consumator de droguri.
Două sesizări prealabile respinse
Tot în ședința de joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a respins alte două sesizări prealabile. Prima a fost formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori și se referă la următoarea problemă de drept:
„Dacă regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei, sub aspectul revocării, este cel prevăzut de Codul penal din 1969, ca urmare a aplicării art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, în cazul în care pedeapsa principală pentru o infracţiune comisă anterior datei de 01.02.2014, a fost stabilită potrivit Codului penal actual, iar modalitatea de executare a pedepsei a fost dispusă potrivit Codului penal din 1969, ca efect al aplicării legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, în condiţiile în care prin decizia nr.265 din 06.05.2014 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României nr.372/20.05.2014, s-a statuat că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile?”
A doua sesizare aparține Curții de Apel Timișoara și a vizat dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 452 alin. (1) din Codul de procedură penală o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală poate fi îndreptată şi împotriva unei hotărâri penale definitive, dar care nu soluţionează fondul acţiunii penale.”
DOCUMENT – Comunicatul ÎCCJ privind deciziile pronunţate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în şedinţa din 27 ianuarie 2022:
Partajează acest conținut:
