SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un dosar penal în care un consilier juridic din județul Satu Mare era acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a încheiat fără o soluție pe fond, după ce Judecătoria Satu Mare a constatat că fapta s-a prescris. În spatele acestui caz se află un conflict mai vechi legat de o proprietate și acuzații formulate de doi români stabiliți în Statele Unite care au cerut despăgubiri totale de 80.000 de euro.
Cazul a început de la acuzația falsificării unui înscris privat
Procesul a început după ce proprietarii unui apartament din municipiul Satu Mare, stabiliți în SUA, au descoperit că vecinul lor încerca să înscrie în cartea funciară un antecontract prin care pretindea că ar fi cumpărat locuința încă din anul 2015. Conform surselor de anchetă judiciară, inculpatul a depus inițial, în august 2020, o cerere la OCPI Satu Mare prin care solicita notarea în cartea funciară a unui drept de preempțiune asupra apartamentului. Cererea a fost respinsă deoarece lipsea antecontractul de vânzare-cumpărare invocat.
Ulterior, în 31 august 2020, acesta a formulat contestație și a atașat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, aparent încheiată în 12 mai 2015 între proprietarii apartamentului și inculpat, împreună cu soția sa. Registratorii de carte funciară au respins însă și această solicitare, arătând că înscrisul nu îndeplinește condițiile legale pentru a produce efecte juridice și că documentul nu avea dată certă opozabilă terților.
De precizat este faptul că, inculpatul era jurist și consilier juridic în cadrul unei instituții publice din Satu Mare. Acesta era judecat pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă pedepsită cu închisoare de până la trei ani sau amendă. Dosarul viza un document despre care persoanele vătămate au susținut că ar fi fost falsificat într-un context legat de administrarea unui imobil.
Proprietarii susțin că nu au semnat niciodată acel antecontract
În timpul anchetei, cei doi proprietari au declarat că nu l-au cunoscut pe inculpat și că nu au semnat niciodată un astfel de antecontract. Aceștia susținând faptul că datele de identitate din document erau greșite sau expirate la data pretinsei încheieri a actului.
Potrivit declarațiilor acestora, au aflat despre demersurile vecinului lor abia după ce au solicitat un extras de carte funciară și au observat cererile formulate la OCPI.
Ulterior, unul dintre proprietari s-a deplasat în România și a constatat că accesul în imobil fusese modificat, fiind montată o nouă ușă și împrejmuită curtea.
Expertiza criminalistică arată că semnăturile ar fi fost executate „din fantezie”
O probă importantă în dosar a fost raportul de constatare criminalistică realizat de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Satu Mare. Experții criminaliști au concluzionat că semnăturile atribuite proprietarilor apartamentului au fost executate „din fantezie” și că cel mai probabil acestea au fost realizate chiar de inculpat. Totodată, specialiștii au stabilit că semnăturile nu aparțin persoanelor vătămate și că înscrisul a fost întocmit fără acordul acestora.
În fața organului judiciar, inculpatul a negat acuzațiile și a susținut că antecontractul ar fi fost semnat în anul 2015, în biroul unui avocat între timp decedat. Acesta a afirmat că ar fi plătit un avans de 3.000 de euro și că proprietarii ar fi dispărut ulterior din țară fără a mai finaliza tranzacția.
Despăgubiri de 80.000 de euro, respinse
Cei doi proprietari s-au constituit părți civile și au solicitat despăgubiri totale de 80.000 de euro din care 30.000 de euro ar fi fost daunele materiale și 50.000 de euro daunele morale invocând cheltuielile făcute pentru deplasările din SUA în România prin angajarea avocaților și stresul provocat de situație.
Deși persoanele vătămate au cerut în total 80.000 de euro, instanța a respins acțiunea civilă ca inadmisibilă.
Judecătorii au explicat în motivarea hotărârii că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată este o infracțiune de pericol care protejează încrederea în documente și nu produce automat un prejudiciu material sau moral direct.
Astfel, cheltuielile cu avocații, deplasările din SUA în România sau stresul generat de conflict nu au fost considerate consecințe juridice directe ale faptei investigate în dosarul penal. Chiar dacă, reclamanții au demonstrat că au făcut cheltuieli cu transportul și reprezentarea juridică, instanța a refuzat obligarea inculpatului la plata acestora, apreciind că, odată cu încetarea procesului și respingerea acțiunii civile, nu poate fi reținută culpa procesuală a acestuia.
Prescripția l-a scăpat de răspunderea penală
Instanța a analizat pe larg probele administrate și a reținut că documentul folosit era falsificat, judecătorul a constatat că termenul general de prescripție pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a împlinit în 30 august 2025. Judecătoria Satu Mare a aplicat jurisprudența Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale și a dispus încetarea procesului penal față de inculpat.
Decizia vine în contextul efectelor produse de hotărârile Curții Constituționale privind întreruperea termenelor de prescripție, care au dus în ultimii ani la închiderea mai multor dosare penale vechi. Judecătoria Satu Mare a aplicat interpretarea potrivit căreia, pentru perioada 2018–2022, nu au funcționat cauze valide de întrerupere a prescripției, ceea ce a făcut ca termenul să curgă integral.
Sentința Judecătoriei Satu Mare nu este definitivă.
Aceasta poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Hotărârea nr. 735 din 22 mai 2026 a Judecătoriei Satu Mare poate fi consultată integral mai jos.
Partajează acest conținut:
