SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Doi polițiști rutieri din Cluj au fost condamnați la închisoare cu executare după ce au fost găsiți vinovați că au cerut și primit mită de la un șofer oprit în trafic pentru o abatere rutieră minoră.
Potrivit Tribunalului Cluj, agenții au profitat de autoritatea conferită de uniformă și i-au prezentat conducătorului auto o situație mult mai gravă decât cea prevăzută de lege, pentru a-l determina să plătească. Speriat că își va pierde permisul de conducere, bărbatul a fost trimis la un bancomat, de unde a retras bani pe care i-a lăsat ulterior în autospeciala Poliției.
Totul s-a petrecut în dimineața zilei de 13 decembrie 2020. Șoferul a fost oprit după ce a trecut printr-o intersecție pe culoarea galbenă a semaforului. În loc să îi aplice sancțiunea prevăzută de lege, unul dintre polițiști i-a spus că a comis o abatere gravă și că riscă atât o amendă de aproximativ 800 de lei, cât și suspendarea permisului de conducere. Numai că, au constatat judecătorii, legea prevedea în realitate doar amendă și puncte de penalizare, fără suspendarea dreptului de a conduce.
Convins că riscă să rămână fără permis, șoferul a acceptat să urce în autospeciala Poliției pentru a discuta cu agenții.
Acolo, conversația s-a mutat rapid de la abaterea rutieră la o posibilă „rezolvare” a situației. Potrivit probelor administrate în dosar, polițiștii l-au întrebat pe bărbat de câți bani dispune și i-au sugerat că problema poate fi închisă pe loc. Când acesta le-a spus că are doar 200 de lei asupra sa, unul dintre agenți s-a arătat nemulțumit și l-a trimis la un bancomat aflat în apropiere.
Bărbatul s-a conformat. A mers la bancomat, a retras bani și s-a întors la mașina Poliției.
Potrivit declarațiilor reținute de instanță, după ce a urcat din nou pe bancheta din spate a autospecialei, unul dintre agenți i-a indicat să lase banii sub o geantă aflată lângă el. „I-a cerut martorului să pună suma de bani sub o geantă aflată pe bancheta din spate”, au consemnat judecătorii în hotărâre.
Șoferul a lăsat 500 de lei și a plecat. La scurt timp după incident și-a sunat sora și i-a povestit ce s-a întâmplat, iar ulterior a formulat un denunț. Relatarea sa a fost confirmată atât de femeia care îl însoțea în mașină, cât și de alte probe administrate în cauză, inclusiv imagini surprinse de camerele de supraveghere și declarații ale martorilor audiați de anchetatori.
Tribunalul Cluj a acordat o atenție deosebită credibilității martorilor și a explicat de ce declarațiile acestora au rămas constante chiar și la mai mulți ani după incident. Judecătorii au apreciat că experiența trăită de șofer și de persoanele aflate alături de el a fost una neobișnuită și suficient de puternică pentru a rămâne întipărită în memorie.
„Cele petrecute în 13.12.2020 nu au fost uitate fiind vorba despre o experienţă deosebită, nemaiîntâlnită, ce a afectat martorii, fiind astfel de natură a rămâne întipărită în mintea acestora o perioadă lungă de timp”, se arată în motivare.
Judecătorii au subliniat că nici măcar neconcordanțele privind sumele exacte discutate în acea zi nu afectează esența cauzei, deoarece miza dosarului nu a fost valoarea mitei, ci comportamentul celor care aveau obligația să aplice legea. „Nu a fost niciodată despre bani, ci despre acţiunea celor chemaţi să protejeze cetăţeanul şi să îl ajute, acţiune ce a fost în totală antiteză cu ceea ce ar trebui să reprezinte un poliţist”, au concluzionat magistrații.
În analiza faptelor, instanța a reținut că cei doi agenți au folosit în mod deliberat autoritatea conferită de uniformă pentru a exercita presiuni asupra conducătorului auto. Potrivit judecătorilor, întreaga intervenție a fost construită astfel încât șoferul să creadă că se află într-o situație mult mai gravă decât în realitate.
„Cei doi inculpaţi s-au folosit de calitatea de poliţişti pentru a pune presiune şi a-l intimida pe martorul care trecuse pe culoarea galbenă a semaforului electric”, se arată în hotărâre.
Tribunalul a remarcat că agenții l-au întrebat pe șofer cine se mai află în mașină, i-au explicat cât de important este să nu rămână fără permis și l-au chemat în autospecială, oprită într-o zonă retrasă. „L-au chestionat pe acesta cu privire la persoanele cu care se mai afla în autoturism, prezentându-i importanţa de a nu i se reţine permisul de conducere pentru a putea continua deplasarea, ba chiar l-au chemat şi în autospeciala de poliţie oprită într-o zonă retrasă”, au reținut judecătorii.
Potrivit motivării, tocmai această presiune psihologică a făcut posibilă remiterea banilor. Instanța a constatat că polițiștii i-au prezentat șoferului informații false cu privire la sancțiunea pe care o risca, pentru a-l determina să accepte plata mitei.
„Această presiune a fost realizată aducându-i la cunoştinţă în mod mincinos că abaterea este sancţionată cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce şi amendă în cuantum de 800 lei”, au reținut magistrații. În realitate, aceeași hotărâre arată că trecerea pe culoarea galbenă era sancționată la data respectivă cu amendă și două puncte de penalizare, fără suspendarea permisului.
Tribunalul a respins și explicațiile oferite de cei doi polițiști, care au susținut că nu își mai amintesc exact împrejurările incidentului și că șoferul fusese chemat în autospecială doar pentru clarificări suplimentare. Judecătorii au observat că versiunile prezentate de inculpați erau aproape identice și contrazise de restul probelor administrate în dosar.
În ceea ce îl privește pe cel de-al doilea agent, instanța a arătat că simpla sa prezență nu a fost una neutră. Chiar dacă nu el a cerut efectiv banii, comportamentul său a contribuit la producerea rezultatului.
„În cazul complicităţii instanţa reţine că inculpatul (…) cu intenţie, a înlesnit săvârşirea faptei (…) deoarece pe tot parcursul evenimentului l-a susţinut moral pe acesta, fiind vorba despre un ajutor omisiv, pasivitatea sa încurajând săvârşirea faptei”, se arată în motivare.
Judecătorii au concluzionat că faptele sunt cu atât mai grave cu cât au fost comise de persoane chemate să vegheze la respectarea legii și la protecția cetățenilor. În opinia instanței, dosarul reprezintă un exemplu despre modul în care autoritatea publică poate fi folosită abuziv pentru obținerea unor avantaje personale.
Prin Hotărârea nr. 143 din 3 iunie 2026, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe polițistul care a pretins și primit mita la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru luare de mită. Colegul său, găsit vinovat de complicitate la luare de mită, a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Ambilor le-a fost interzis dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita profesia de polițist pentru o perioadă de trei ani după executarea pedepselor.
Hotărârea nu este definitivă.
Hotărârea nr. 143 din 3 iunie 2026 a Tribunalului Cluj poate fi citită integral mai jos.
Partajează acest conținut:
