„Teroare psihică” între frați. O femeie din Satu Mare a obținut ordin de protecție după un conflict de familie care a scăpat de sub control

O femeie din Satu Mare a obținut în instanță un ordin de protecție împotriva propriului frate și a unui apropiat al acestuia, după ce un conflict de familie pornit de la moștenirea părinților și un presupus împrumut de zeci de mii de euro s-a transformat, potrivit judecătorilor, într-o campanie de hărțuire desfășurată timp de peste un an. Femeia a reclamat că a fost urmărită, supravegheată, denigrată pe Facebook și intimidată inclusiv prin aruncarea unei pisici moarte în apropierea locuinței sale.

Prin Încheierea civilă nr. 4512 din 29 mai 2026, Judecătoria Satu Mare a dispus emiterea unui ordin de protecție valabil timp de 12 luni, obligând cei doi bărbați să păstreze distanță față de reclamantă, locuința și locul său de muncă, să nu o contacteze în niciun mod și să poarte dispozitive electronice de supraveghere.

Potrivit dosarului, conflictul dintre părți își are originea într-o dispută legată de moștenirea rămasă după părinții reclamantei și ai fratelui său. În timpul procesului, unul dintre pârâți a susținut că femeia i-ar datora fratelui său o sumă echivalentă cu valoarea unui apartament, aproximativ 65.000 de euro, bani care nu ar fi fost restituiți. Reclamanta a negat acuzațiile și a afirmat că presiunile au început după ce a refuzat să vândă casa părintească.

În fața instanței, femeia a descris ultimele luni ca pe „un an și jumătate de teroare psihică”, susținând că atât ea, cât și familia sa au devenit ținte ale unor atacuri constante.

„După un an și jumătate de teroare psihică, economică, șantaje, denigrări, atacuri la familie, la copiii mei, la demnitatea mea ca femeie, am hotărât să solicit ordin de protecție”, a declarat reclamanta în fața judecătorului.

De la mediere la război pe Facebook

Potrivit declarațiilor din dosar, unul dintre pârâți a susținut că a intervenit inițial pentru a media conflictul dintre cei doi frați. În loc să se stingă, disputa s-a amplificat.

Judecătorii au constatat că unul dintre pârâți a publicat pe Facebook mesaje și documente referitoare la reclamantă, inclusiv extrase de carte funciară și alte informații care o priveau direct. În timpul procesului, acesta a recunoscut că a publicat documente și postări referitoare la femeie.

„Bineînțeles”, a răspuns pârâtul când a fost întrebat dacă a făcut postări la adresa reclamantei.

Instanța a apreciat că respectivele acțiuni au depășit limitele unei simple dispute familiale.

„Acțiunile pârâților au fost menite a exercita presiuni și șicane asupra reclamantei”, au concluzionat judecătorii.

Mai mult, magistrații au arătat că publicarea documentelor care o priveau pe femeie nu poate fi justificată prin simplul fapt că acestea sunt accesibile publicului.

„Au potențialul de a aduce o reală ingerință în viața sa, atât privată, cât și profesională”, se arată în motivare.

Pisica moartă și acuzațiile de vrăjitorie

Unul dintre cele mai neobișnuite episoade analizate de instanță a fost cel din februarie 2026.

În timpul audierii, fratele reclamantei a recunoscut că a aruncat o pisică moartă în fața proprietății acesteia, susținând că a făcut gestul ca reacție la alte incidente pe care le-a pus pe seama surorii sale. Acesta a lansat inclusiv acuzații bizare, afirmând că femeia ar practica vrăjitoria și că ar fi apelat la persoane care să îi „sfințească” proprietatea.

Judecătorii nu au acordat credibilitate acestor explicații și au apreciat că episodul a avut un caracter evident intimidant.

„Instanța va reține (…) că ambele părți pârâte se fac responsabile de acest act, căruia îi pot fi lesne atribuite valențele unuia menit a intimida și a șicana”, se arată în hotărâre.

Plimbări nocturne și camere de supraveghere

Un alt element care a cântărit decisiv în soluția instanței a fost comportamentul repetitiv al celor doi pârâți în apropierea locuinței femeii.

Reclamanta a susținut că, într-o noapte, și-a văzut fratele plimbându-se ore întregi prin fața proprietății sale. Pentru a-și susține afirmațiile, a depus înregistrări de la camerele de supraveghere și notificările generate de sistemul video.

Magistrații au constatat că imaginile confirmă frecvența ridicată cu care cei doi apăreau în zona locuinței reclamantei.

„Instanța apreciază ca fiind dovedite susținerile reclamantei cu privire la frecvența ridicată a ocaziilor în care pârâții (…) trec prin jurul imobilului reclamantei, cauzându-i acesteia senzația că este urmărită și supravegheată, iar, prin prelungirea acesteia, o reală temere cu privire la siguranța sa”, au reținut judecătorii.

Mai mult, instanța a respins apărarea potrivit căreia deplasările aveau loc pe un drum public și nu puteau fi interzise.

„Acest obicei al pârâților nu este justificat de nicio împrejurare obiectivă”, se precizează în hotărâre.

Judecător: „Există riscul real ca acest comportament să escaladeze”

Analizând toate probele, Judecătoria Satu Mare a concluzionat că femeia este victima unei forme de violență psihologică și verbală care durează de mai mult de un an.

„Comportamentul antisocial al pârâților produce reclamantei o stare continuă de presiune şi de disconfort psihic, care o împiedică să își desfășoare normal activitățile cotidiene”, se arată în motivare.

Judecătorii au avertizat că situația ar putea degenera dacă nu sunt luate măsuri.

„Există riscul real ca acest comportament abuziv să escaladeze cu consecințe mai grave”, au concluzionat magistrații.

Instanța a remarcat inclusiv starea în care se afla femeia în timpul procesului, consemnând că aceasta „pare a resimți o reală stare de temere”, percepându-se supusă unei „teroare permanente, neîntrerupte și al cărei final (…) nu-l poate întrevedea”.

Ordin de protecție pentru un an

Prin hotărârea pronunțată, Judecătoria Satu Mare a dispus ca fratele reclamantei să păstreze o distanță de minimum 7 metri față de aceasta, locuința și locul ei de muncă. În cazul celui de-al doilea pârât, distanța stabilită de instanță este de 100 de metri.

Ambilor le-a fost interzis orice contact cu femeia, inclusiv prin telefon, mesaje, rețele sociale sau prin intermediul altor persoane. Totodată, instanța a dispus purtarea unor dispozitive electronice de supraveghere. Măsurile vor rămâne în vigoare timp de 12 luni.

Hotărârea este executorie, însă poate fi atacată cu apel.