Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție avertizează că noua lege a salarizării poate afecta independența procurorilor, reduce drastic veniturile și provoca un val de plecări din sistemul judiciar.
Tensiunile din sistemul judiciar escaladează după publicarea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
După reacția extrem de dură a Consiliului Superior al Magistraturii, și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție transmite un avertisment sever privind efectele pe care noua lege le-ar putea avea asupra procurorilor și asupra funcționării Justiției din România.
Într-o poziție oficială transmisă public, Parchetul General afirmă că prevederile proiectului sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și afectarea garanțiilor financiare considerate esențiale pentru independența sistemului judiciar.
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, transmite instituția.
Procurorii critică faptul că, deși proiectul vorbește despre necesitatea unei reale independențe economice pentru judecători și procurori, prevederile concrete ar produce exact efectul opus.
„Prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții”, avertizează Parchetul General.
Instituția subliniază că independența Justiției nu poate exista fără un nivel salarial corespunzător responsabilităților, incompatibilităților și riscurilor pe care le implică profesia de magistrat.
„Independenţa justiţiei presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților”, se precizează în document.
Una dintre cele mai criticate prevederi este introducerea noțiunii de „diferenţă salarială tranzitorie”, despre care procurorii spun că este ambiguă și lipsită de predictibilitate.
„Instituirea unei «diferenţe salariale tranzitorii» capătă valențele unui «favor», fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate”, susține Parchetul General.
Mai mult, instituția avertizează că proiectul poate genera situații considerate „profund anacronice”, inclusiv cazuri în care promovarea profesională ar putea duce la scăderea veniturilor.
„Unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale”, avertizează procurorii.
Potrivit Parchetului General, efectele pot fi dramatice pentru întreg sistemul judiciar, mai ales în contextul deficitului major de personal și al volumului ridicat de activitate din Ministerul Public.
„Măsurile preconizate au ca potențial efect destabilizarea resurselor umane”, iar riscul principal este „accentuarea fenomenului de părăsire a profesiei”.
Deosebit de gravă este considerată și situația procurorilor care vor intra în sistem după adoptarea noii legi.
„Procurorii care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte”, transmite instituția.
Parchetul General anunță că se alătură poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii și că vor fi analizate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.
Totodată, instituția solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să fie consultați în cadrul dezbaterilor privind noua lege a salarizării.
În final, procurorii avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală poate afecta grav funcționarea Justiției și capacitatea sistemului judiciar de a asigura „un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului”.
Partajează acest conținut:





