SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Un dosar aflat de aproape trei ani pe rolul Tribunalului Bihor readuce în atenție suspiciunile privind concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în școlile din județ, organizat în anul 2021. Ancheta instrumentată de DNA Oradea vizează presupuse fapte de corupție, fals și intervenții asupra unei lucrări de examen după depunerea unei contestații, iar ultimele decizii ale instanței arată că procesul intră într-o etapă sensibilă, în care judecătorii invocă inclusiv riscul apropierii termenului de prescripție.
Într-o încheiere pronunțată în 18 mai 2026, Tribunalul Bihor a dispus efectuarea testului poligraf pentru inculpați, expertizarea unei „ciorne” considerate relevante pentru cauză și solicitarea unor plicuri sigilate în care ar fi fost păstrate lucrările candidaților după proba scrisă. Documentul surprinde și conflictul procedural dintre apărare și partea civilă, fiecare încercând să demonstreze fie existența, fie imposibilitatea unei intervenții asupra lucrării de examen.
Acuzațiile formulate în dosarul DNA
Potrivit actului de sesizare citat în încheiere, una dintre inculpate a fost trimisă în judecată pentru participație improprie sub forma instigării la abuz în serviciu ca infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Cel de-al doilea inculpat este judecat pentru complicitate la participație improprie la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dosarul având în centru suspiciuni privind modificarea unei lucrări de concurs și procedura de soluționare a unei contestații formulate în cadrul concursului pentru directori de școli.
În timpul dezbaterilor, apărarea a susținut că există o imposibilitate obiectivă ca inculpata să fi avut acces la lucrarea candidatului, argumentând că documentele ar fi fost păstrate în plicuri sigilate și că acestea ar putea demonstra lipsa posibilității unei intervenții asupra lucrării.
De cealaltă parte, avocatul părții civile a susținut în sala de judecată că solicitările formulate de apărare reprezintă o încercare de tergiversare a procesului într-o cauză aflată deja de mai mulți ani pe rolul instanței.
Testarea cu poligraful intră în dosar
Unul dintre aspectele care atrag atenția în încheierea Tribunalului Bihor este referirea la efectuarea testului privind detecția comportamentului simulat prin utilizarea poligrafului pentru inculpații din dosar. Din document reiese că discuția privind această posibilitate exista încă din faza de urmărire penală, însă testarea nu fusese realizată până în prezent.
În timpul ședinței de judecată, inculpata și-a exprimat acordul pentru efectuarea testului, iar în cazul celuilalt inculpat instanța a acordat un termen de 48 de ore pentru comunicarea poziției oficiale. Tribunalul a dispus efectuarea testării și a consemnat inclusiv întrebările stabilite „cu titlu de recomandare”, acestea vizând direct acuzațiile formulate în dosar și presupusa modificare a unei lucrări de concurs.
Una dintre întrebările formulate pentru inculpată se referă la presupusa intervenție asupra lucrării de examen:
„A falsificat lucrarea candidatului prin modificarea răspunsului dat de candidat la un număr de șapte întrebări?”
Judecătorii au inclus și o întrebare privind existența unei eventuale înțelegeri între cei doi inculpați:
„A avut o înţelegere cu inculpatul # în sensul falsificării lucrării acestuia ca urmare a declarării contestaţiei de către inculpatul #?”
În ceea ce îl privește pe celălalt inculpat, întrebarea formulată de instanță vizează momentul depunerii contestației și presupusa cunoaștere a unei eventuale intervenții asupra lucrării:
„A formulat contestaţia ştiind că va fi admisă întrucât lucrarea sa a fost sau că urmează să fie falsificată de către inculpata #?”
Între timp, unul dintre inculpați a transmis oficial instanței că refuză să își exprime consimțământul pentru efectuarea testării poligraf. În adresa depusă la Tribunalul Bihor prin avocat, inculpatul susține că testarea „nu oferă garanţiile de rigoare ale unui mijloc de probă judiciar” şi invocă riscul unor „rezultate eronate sau fals pozitive/fals negative”, influențate de starea emoțională, nivelul de stres sau formularea întrebărilor.
Apărarea inculpatului citează inclusiv jurisprudența Curții de Apel Cluj, care într-o decizie penală din 2017 a reținut explicit că „Evident, concluziile testului poligraf nu reprezintă o probă”, subliniind că instanța poate valorifica doar aspectele care se coroborează cu celelalte probe administrate în dosar.
În practica judiciară, rezultatul unui test poligraf nu reprezintă o probă decisivă în sine, însă poate fi utilizat ca element orientativ în analiza ansamblului probator administrat într-o cauză penală.
Instanța cere expertizarea unei „ciorne”
În aceeași ședință, Tribunalul Bihor a admis și cererea formulată de apărare privind efectuarea unei expertize grafoscopice asupra unui înscris intitulat „ciornă”, aflat la Camera de Corpuri Delicte a instanței. Judecătorii au apreciat că această probă poate avea relevanță pentru clarificarea împrejurărilor în care ar fi fost modificată lucrarea de concurs.
„Va admite şi cererea apărării privind efectuarea unei expertize grafoscopice (…) cu următoarele obiective: identificarea scrisului olograf (…) respectiv identificarea unor modificări, adăugiri aduse acesteia”.
Instanța a dispus inclusiv solicitarea unor înscrisuri olografe suplimentare de la Inspectoratul Școlar Județean Bihor pentru a fi folosite drept scripte de comparație în cadrul expertizei criminalistice.
Judecătorii au cerut totodată ca expertiza să fie efectuată cu prioritate, tocmai din cauza riscului apropierii termenului de prescripție pentru una dintre infracțiuni.
Plicurile sigilate ajung din nou în centrul dosarului
Un alt punct sensibil discutat în ședință a vizat existența unor plicuri tip „burduf” în care ar fi fost păstrate lucrările candidaților între momentul evaluării și cel al soluționării contestațiilor. Apărarea a insistat că aceste documente pot demonstra imposibilitatea accesării lucrării presupus falsificate.
Tribunalul Bihor a admis solicitarea și a dispus cererea oficială către ISJ Bihor pentru transmiterea plicurilor către instanță.
„Dispune solicitarea de la ISJ Bihor a plicurilor tip «burduf» în care au fost păstrate (…) lucrările aferente probei scrise”.
În timpul dezbaterilor, avocatul părții civile a susținut însă că aceste demersuri reprezintă „o încercare de tergiversare a cauzei şi de a obţine prescripţia”.
Riscul prescrierii apare explicit în încheierea instanței
Unul dintre cele mai importante pasaje din încheierea pronunțată de Tribunalul Bihor este cel în care instanța face referire explicită la apropierea termenului de prescripție și la necesitatea urgentării administrării probelor din dosar. Cauza se află pe rolul instanței din 2023 și vizează presupuse fapte de corupție și fals legate de concursul pentru directori de școli organizat în 2021.
Referirea la prescripție apare chiar în dispozitivul încheierii, acolo unde judecătorii dispun transmiterea documentelor către Serviciul Criminalistic și efectuarea cu prioritate a expertizelor.
„Dispune înaintarea către Inspectoratul de Poliţie Bihor – Serviciul Criminalistă, cu menţiunea de a acorda prioritate în efectuarea acestor lucrări, din perspectiva unei posibile iminenţe de prescriere a răspunderii penale”.
În același context, instanța a dispus mai multe măsuri considerate relevante pentru clarificarea acuzațiilor formulate de DNA Oradea: efectuarea testului poligraf pentru inculpați, expertizarea grafoscopică a unei „ciorne” aflate la Camera de Corpuri Delicte și solicitarea plicurilor sigilate în care ar fi fost păstrate lucrările de concurs după proba scrisă.
Menționarea explicită a riscului apropierii termenului de prescripție arată presiunea procedurală existentă în această etapă a procesului, într-un dosar aflat de aproape trei ani pe rolul Tribunalului Bihor.
Următorul termen al cauzei a fost stabilit pentru 2 iunie 2026, când instanța urmează să verifice stadiul probelor încuviințate și să continue administrarea probatoriului.
Partajează acest conținut:
