SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUSConferința „Studenții de azi, profesioniștii de mâine”, ajunsă la ediția a IX-a, a reunit studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice și parteneri academici din România, Ungaria și Italia, într-un dialog interdisciplinar despre drept, literatură, limbaj, diplomație, justiție socială și inteligență artificială
Timp de două zile, în perioada 21–22 mai 2026, Facultatea de Drept din cadrul Universității din Oradea a devenit un spațiu de întâlnire între rigoarea normei juridice și subtilitatea limbajului, între litera textului legal și semnificațiile sale sociale, culturale și morale. Conferința Națională cu participare internațională „Studenții de azi, profesioniștii de mâine”, ajunsă la ediția a IX-a, a propus în acest an o temă cu o forță simbolică aparte: „Litera legii și legea literei”.
Organizat de Facultatea de Drept a Universității din Oradea, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universității din Oradea, Facultatea de Drept a Universității din Miskolc, Facultatea de Drept a Universității din Debrecen și ELSA Oradea, evenimentul a adus în prim-plan o întrebare esențială pentru orice societate democratică: cum trebuie citită, înțeleasă și aplicată legea atunci când textul ei pare insuficient pentru a cuprinde complexitatea realității?
Din această perspectivă, conferința nu a fost doar o întâlnire științifică dedicată studenților, ci un exercițiu amplu de reflecție asupra raportului dintre normă și viață, dintre interpretare și justiție, dintre limbajul juridic și limbajul literar. Tema ediției a fost formulată în jurul „tensiunii dintre interpretarea rigidă, literală a unui text juridic și sensul său profund, intenția sau contextul narativ al acestuia”, iar această tensiune a traversat atât workshopurile primei zile, cât și secțiunile științifice desfășurate în format hibrid în cea de-a doua zi.
O deschidere despre drept, litere și responsabilitatea formării academice
Prima zi a conferinței, joi, 21 mai 2026, s-a desfășurat la Facultatea de Drept a Universității din Oradea, în Sala Festivă și în Amfiteatrul 013. După primirea participanților, evenimentul a fost deschis de reprezentanții instituțiilor implicate și ai comunității studențești.
În deschiderea conferinței au luat cuvântul conf. univ. dr. Lavinia Onica-Chipea, coordonatorul evenimentului „Conferința națională cu participare internațională: Studenții de azi, profesioniștii de mâine”, conf. univ. dr. Veronica Buciuman, Decanul Facultății de Litere a Universității din Oradea, conf. univ. dr. Cristian Dumitru Miheș, Decanul Facultății de Drept a Universității din Oradea, și Iulia Negrea, Președintele ELSA Oradea.
Prin structura sa, conferința a confirmat încă de la început vocația interdisciplinară a ediției din acest an. Prezența Facultății de Litere alături de Facultatea de Drept nu a avut un rol formal, ci a fost parte din însăși ideea centrală a evenimentului: legea este text, iar textul are nevoie de interpretare. În același timp, legea nu poate fi redusă doar la cuvinte, pentru că aplicarea ei presupune context, intenție, echitate și înțelegerea efectelor produse asupra oamenilor.
Această perspectivă a fost sintetizată și de decanul Facultății de Drept, conf. univ. dr. Cristian Dumitru Miheș, care a subliniat caracterul internațional și formativ al evenimentului: „Conferința este organizată în colaborare cu Facultatea de Litere a Universității din Oradea, Facultatea de Drept a Universității din Miskolc, Ungaria, și Facultatea de Drept a Universității din Debrecen, Ungaria, consolidând astfel un cadru academic internațional de dezbatere și cercetare. Facultatea de Drept din Oradea reafirmă angajamentul său de a crea un spațiu academic dinamic, în care dialogul interdisciplinar deschide noi orizonturi pentru viitorii profesioniști.”
„Litera legii și legea literei”: Shakespeare, Kafka, social media și violența limbajului
Primul workshop al conferinței, desfășurat în Amfiteatrul 013, a fost dedicat chiar temei generale a evenimentului: „Litera legii și legea literei”. Moderat de lector univ. dr. Horia Ciocan, din partea Facultății de Drept a Universității din Oradea, și de asist. univ. dr. as. Ștefania Boța, din partea aceleiași facultăți, workshopul a adus împreună perspective juridice, literare și comunicaționale.
Lector univ. dr. Alina-Paula Neamțu, de la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, a deschis seria intervențiilor cu lucrarea „Agresarea numelor politice în social media. Hate, obscenitate și violență de limbaj”. Tema a plasat discuția într-un spațiu extrem de actual, acela al comunicării digitale, unde limbajul politic este adesea distorsionat, atacat sau transformat în instrument de agresiune simbolică. Prin această intervenție, dezbaterea despre „legea literei” a căpătat o miză contemporană: felul în care cuvintele pot construi, dar și răni, pot informa, dar și manipula, pot susține dialogul democratic sau îl pot compromite.
Dinspre literatura clasică, lector univ. dr. Horia Ciocan a propus o reflecție asupra piesei „Neguțătorul din Veneția” de William Shakespeare, text emblematic pentru raportul dintre contract, datorie, literă a legii și dreptate. Alegerea operei shakespeariene a fost una semnificativă pentru tema conferinței: în centrul piesei se află conflictul dintre respectarea strictă a unei clauze și exigența unei justiții mai largi, mai umane, capabile să depășească mecanica textului.
Comunicarea eficientă, între dezvoltare personală și formare profesională
După pauza de prânz, conferința a continuat cu un al doilea workshop, tot în Amfiteatrul 013, dedicat unei dimensiuni esențiale a formării viitorilor profesioniști: comunicarea. Trainingul cu tema „Dezvoltarea personală. Tehnici de comunicare eficientă” a fost susținut de Camelia Anca Berdea, psiholog în cadrul Curții de Apel Oradea.
Prezența unui psiholog din mediul judiciar a completat în mod firesc tematica primei zile. Dacă primul workshop a pus accent pe interpretarea textului și pe raportul dintre limbaj, lege și putere, cel de-al doilea a orientat discuția spre abilitățile concrete de comunicare, necesare atât în profesiile juridice, cât și în administrație, diplomație sau cercetare. Pentru studenți, masteranzi și doctoranzi, tema a avut o relevanță practică imediată: un bun profesionist nu trebuie doar să cunoască legea, ci și să poată comunica limpede, empatic și eficient.
La activitățile primei zile au fost prezenți studenți și cadre didactice ale Facultății de Drept și ale Facultății de Litere, iar organizatorii au adresat mulțumiri invitaților pentru participare și pentru informațiile transmise auditoriului.
O a doua zi dedicată cercetării studențești: șase secțiuni, aproximativ 40 de lucrări și o dezbatere internațională
Cea de-a doua zi, vineri, 22 mai 2026, a fost rezervată prezentărilor științifice ale studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Conferința s-a desfășurat în format hibrid, cu secțiuni organizate în paralel, atât fizic, în spațiile Facultății de Drept, cât și online, prin platforma Zoom. Programul a inclus șase secțiuni, în limbile română și engleză, cu participanți de la Universitatea din Oradea, Universitatea din Miskolc, Universitatea din Debrecen, Universitatea din Palermo și Universitatea din Sassari.
Diversitatea temelor a fost remarcabilă. Lucrările au abordat interpretarea juridică, arbitrajul internațional, dreptul penal, dreptul fiscal, administrația publică, protecția socială, diplomația, violența domestică, libertatea de exprimare, inteligența artificială, gramatica normativă, violența de limbaj și raportul dintre drept și literatură. În ansamblu, programul a confirmat că tema „Litera legii și legea literei” poate genera un câmp larg de cercetare, în care norma juridică intră în dialog cu limbajul, societatea și experiența umană.
Prima secțiune: interpretare juridică, inteligență artificială, arbitraj și drept internațional
Prima secțiune, desfășurată în limba engleză, online, cu participare prin Zoom, a fost moderată de prof. univ. dr. Zoltan Varga, de la Facultatea de Drept a Universității din Miskolc, lect. univ. dr. Diana Cîrmaciu, de la Facultatea de Drept a Universității din Oradea, și asist. univ. Radu Dacin, de la aceeași facultate.
Secțiunea a fost deschisă de Anca-Maria Corneștean și Lucian-Constantin Chisăliță, masteranzi ai Facultății de Drept a Universității din Oradea, cu lucrarea „Between the Legal Text and Institutional Interpretation”.
Din partea Universității din Miskolc, Raheleh Soltani Bahrehmand, doctorandă a Facultății de Drept, a prezentat lucrarea „Originality in AI-Generated Visual Art: Reconstructing Creativity through Differential Originality”, În aceeași secțiune, Somayyeh Soltani Bahrehmand, doctorandă la Facultatea de Drept a Universității din Miskolc, a abordat tema „When Literal Interpretation Leads to Injustice: The Need for the Spirit of the Law”.
Tot din zona dreptului internațional și comparat, Elham Mohammed Husain Almograby, doctorandă la Facultatea de Drept a Universității din Miskolc, a susținut lucrarea „Limits of Judicial Intervention in International Arbitration: The Public Policy Exception under Article V(2)(b) of the New York Convention – A Comparative Analysis with Saudi Arabia”.
Sanna Ibrahim Merie, doctorandă la aceeași universitate, a prezentat lucrarea „Interpreting the CISG in Light of Good Faith and Its International Character”. Secțiunea a continuat cu lucrarea „The Interpretative Dilemma of the Concept of Exploitation in Human Trafficking Crimes: Between Legal Text and Judicial Application”, susținută de Belkacem Ghania, doctorandă la Facultatea de Drept a Universității din Miskolc.
Ultima lucrare a secțiunii a aparținut Zahrei Delshad, doctorandă la Facultatea de Drept a Universității din Miskolc, și a fost intitulată „A Comparative Analysis of Legal Interpretation and Justice in Iranian Criminal Law”. Prin această intervenție, tema interpretării juridice a fost plasată în contextul dreptului penal iranian, completând perspectiva internațională a secțiunii.
A doua secțiune: administrație publică, protecție socială și limitele aplicării mecanice a legii
A doua secțiune, desfășurată în limba română în Laboratorul de criminalistică, a fost moderată de conf. univ. dr. Lavinia Onica-Chipea și asist. univ. dr. Ariana Dociu, ambele de la Facultatea de Drept a Universității din Oradea. Temele prezentate au avut în centru administrația publică, protecția socială și riscul ca aplicarea formală a legii să ignore vulnerabilitățile reale ale persoanelor.
Larisa-Debora David și Nicoleta-Teodora Matei, masterande la programul de Administrație Publică al Facultății de Drept, au prezentat lucrarea „Între Procedură și Empatie: Limitele «Literei Legii» în Evaluarea Nevoilor Sociale”.
Raul-Leontin Pașc și Bogdan Balog, studenți la Administrație Publică, au discutat „Cum ia naștere legislația socială în contextul deciziilor politico-administrative”, aducând în atenție mecanismele prin care politica publică se transformă în normă juridică. În aceeași zonă a protecției sociale, Mariana Finta și Melinda Melisa Kovacs, studente la Administrație Publică, au prezentat lucrarea „Eficiența literei legii în garantarea siguranței victimelor violenței în familie: Ordinul de protecție”, o temă cu implicații directe asupra siguranței persoanelor vulnerabile.
Andra Costin și Andreea-Crina Canalaș, studente ale aceleiași facultăți, au abordat tema „Limitele asistenței sociale în fața legislației antidrog actuale”, analizând modul în care legislația existentă răspunde sau nu unor situații sociale complexe. Patrick Sas și Robert Slieder, studenți la Administrație Publică, au prezentat lucrarea „Obligațiile pozitive ale administrației publice și protecția socială”, accentuând responsabilitatea instituțiilor publice de a acționa efectiv, nu doar formal.
Tema tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a fost adusă în discuție de Florina Ștefania Păcurar și Alexandra Ambro, prin lucrarea „Viața după plasament: Eșecul literei legii în a oferi suport tinerilor care părăsesc sistemul la 18 ani”. Secțiunea s-a încheiat cu intervenția Cristinei-Anamaria Iliescu și a Robertei-Florena Secara, intitulată „Aplicarea mecanică a legii în domeniul asistenței sociale și riscul producerii unor soluții inechitabile”. Împreună, aceste lucrări au demonstrat că administrația publică nu poate funcționa exclusiv pe baza procedurii, ci are nevoie de interpretare, responsabilitate și înțelegerea contextului uman.
A treia secțiune: limbaj, diplomație, gramatică, comunicare digitală și literatură realistă
A treia secțiune, desfășurată în Amfiteatrul 012, a ilustrat poate cel mai clar colaborarea dintre Facultatea de Drept și Facultatea de Litere. Moderatorii au fost conf. univ. dr. Veronica Buciuman, de la Facultatea de Litere, și lector univ. dr. Horia Ciocan, de la Facultatea de Drept.
Prima intervenție a aparținut Alexandrei Tolnaci, masterandă la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, care a prezentat lucrarea „Language acts in diplomacy. A Romanian-German contrastive perspective / Acte de limbaj în diplomație. Perspectivă contrastivă română-germană”. Tema a deschis discuția despre limbajul diplomatic, un spațiu în care fiecare formulare este atent cântărită și poate avea consecințe juridice sau politice.
Larisa-Ștefania Coroban, studentă la Facultatea de Litere, a abordat o temă de gramatică normativă prin lucrarea „Between norm and usage: the challenges of normative grammar in regulating fourth-conjugation verbs with and without augment in contemporary Romanian / Între normă și uz: provocările gramaticii normative în utilizarea verbelor de conjugarea a IV-a cu și fără augment în limba română actuală”. Intervenția a pus în discuție raportul dintre regulă și uz, o problemă care poate fi citită în paralel cu raportul dintre litera legii și practica aplicării ei.
Maria-Nicoleta Toma, studentă la Facultatea de Litere, a prezentat lucrarea „Linguistic Violence in Digital Communication: A Case Study / Violența de limbaj în comunicarea digitală. Studiu de caz”, continuând direcția deschisă în prima zi prin tema agresivității verbale în spațiul online. Adina-Amalia Bonchiș, studentă la aceeași facultate, a susținut lucrarea „Strategies of (Im)politeness in Communication / Strategii ale (im)politeții în comunicare”, analizând subtilitățile interacțiunii lingvistice și mecanismele prin care politețea sau impolitețea structurează comunicarea.
Din partea Facultății de Drept, Daiana-Sara Ghețe și Szilvia Demeter, studente la Drept, au prezentat lucrarea „Între litera tratatelor și realitatea diplomatică interbelică”, aducând în dezbatere tensiunea dintre documentul juridic internațional și practica diplomatică. Antonia Egri-Matei, studentă la Drept, a continuat discuția cu tema „Arhitectura limbajului în negocieri diplomatice: între securitate juridică și flexibilitate politică”, o lucrare care a evidențiat rolul limbajului în negocierea echilibrului dintre stabilitate juridică și adaptare politică.
Secțiunea a inclus și o perspectivă literară și socială prin lucrarea „Sărăcia și lupta pentru statut social în literatura realistă”, prezentată de Anca-Valentina Costea și Alexandra Știrbu, studente la Administrație Publică. Prin această intervenție, literatura a devenit instrument de înțelegere a unor realități sociale care, în plan juridic și administrativ, cer politici publice și norme adecvate.
A patra secțiune: administrație, jurisdicție, diplomație și frontiere în spațiul internațional
A patra secțiune, desfășurată în limba engleză, online, a fost moderată de conf. univ. dr. Claudia Timofte și lect. univ. dr. Ligia Mirișan, de la Facultatea de Drept a Universității din Oradea. Participanții au provenit din Ungaria și Italia, iar temele au vizat administrația, jurisdicția, diplomația și rolul frontierelor în relațiile internaționale.
Sándor Hajdu, doctorand la Géza Marton Doctoral School of Legal Studies din cadrul Universității din Debrecen, a prezentat lucrarea „The customer service role of government service centres at the district level in Hungary”, dedicată rolului centrelor guvernamentale de servicii la nivel districtual în Ungaria. Intervenția a adus în discuție relația dintre cetățean și administrație, într-o perspectivă aplicată.
Enikő Bene, de la Facultatea de Drept a Universității din Debrecen, a susținut lucrarea „The borderline of administrative jurisdiction – remarks on the new decision of the Curia in a possession protection case”. Tema a vizat delimitarea jurisdicției administrative, cu observații asupra unei decizii recente a Curiei într-o cauză privind protecția posesiei.
Din Italia, Maria Pia Romeo, studentă la Facultatea de Drept a Universității din Palermo, a prezentat lucrarea „Diplomatic corps: a distinct identity or body?”, propunând o reflecție asupra corpului diplomatic și a identității sale instituționale. Aurora Mocciaro, studentă la aceeași universitate, a abordat tema „Duties of the Minister of Foreign Affairs in Your Country: A Case Study”, analizând atribuțiile ministrului afacerilor externe într-o perspectivă de studiu de caz.
Tot de la Universitatea din Palermo, Francesco Baldo, Mariadésirée Fortuna Orlando și Martina Lio au prezentat lucrarea „The border and its role in international life: a study case”, dedicată rolului frontierei în viața internațională. Secțiunea a fost completată de Maria Antonietta Pazzola, studentă la Facultatea de Drept a Universității din Sassari, cu lucrarea „The current international diplomatic environment. A study case”, care a adus în discuție mediul diplomatic internațional actual.
Prin aceste contribuții, secțiunea a confirmat deschiderea internațională a conferinței și interesul comun pentru temele care leagă administrația, diplomația și interpretarea normelor în contexte instituționale diferite.
A cincea secțiune: constituție, drept internațional, fiscalitate și abuzul de drept
A cincea secțiune, organizată în limba română în Laboratorul de criminalistică, a fost moderată de lector univ. dr. Simina Goia și asist. univ. dr. as. Ștefania Boța, de la Facultatea de Drept a Universității din Oradea. Lucrările au avut un profil juridic accentuat, acoperind teme de drept constituțional, drept internațional public, drept fiscal și drept comercial.
Sergiu-Florin Simuț și Toma-Patrik Tecar, studenți la Drept, au prezentat lucrarea „Modificări constituționale pentru o Românie modernă”, deschizând dezbaterea despre adaptarea cadrului constituțional la nevoile actuale ale societății. Teodora-Maria Vântu și Andreea Minodora Venter, studente la Drept, au susținut lucrarea „Recunoașterea statelor ca instituție a dreptului internațional public. Între litera legii și spiritul ei”, temă care a reluat în mod direct opoziția dintre textul juridic și finalitatea sa.
Ionuț Alexandru Nagy și Maria Carla Groza, studenți la Drept, au avut două intervenții. Prima, „Rolul CIJ în interpretarea normelor internaționale”, a analizat funcția Curții Internaționale de Justiție în clarificarea și aplicarea normelor internaționale. A doua, „Echitatea fiscală și interpretarea literală a normei fiscale”, a adus discuția în domeniul fiscal, unde interpretarea normei poate produce efecte concrete asupra contribuabililor și asupra echilibrului dintre legalitate și echitate.
Tot în zona fiscalității, Emirene-Delia Hrincă și Ioana-Andreea Sculschi, studente la Drept, au prezentat lucrarea „Rolul Comisiei Fiscale Centrale în stabilirea înțelesului normei: Între litera legii și necesitatea unificării practicii fiscale”. Tema a evidențiat importanța interpretării unitare a normelor fiscale pentru stabilitatea și previzibilitatea dreptului.
Secțiunea s-a încheiat cu lucrarea „Abuzul de drept între litera legii și spiritul comerțului”, susținută de Patricia Narcisa Rus-Alb, studentă la Drept.
A șasea secțiune: libertatea de exprimare, viața privată, inteligența artificială și protecția persoanei și a vieții
A șasea secțiune, desfășurată în Amfiteatrul 012, a fost moderată de conf. univ. dr. Carmen Oana Mihăilă, lector univ. dr. Florina Morozan și asist. univ. drd. Peter Tamaș, de la Facultatea de Drept a Universității din Oradea. Temele prezentate au avut în centru drepturile fundamentale, viața privată, inteligența artificială, interpretarea legii și protecția copilului.
Alana Turcuț, masterandă la Facultatea de Drept, a prezentat lucrarea „Libertatea de exprimare în spiritul și litera legii”, o temă care a pus în balanță textul normativ și valorile democratice pe care acesta trebuie să le protejeze. Vlad-Andrei Macăle și Andrada-Ioana Popa, studenți la Drept, au discutat „Limite și încălcări ale dreptului la viață privată în era digitalizării”, abordând una dintre cele mai sensibile problematici juridice ale prezentului.
Cristina-Alina Pop și Iasmina-Andreea Popa, studente la Drept, au susținut lucrarea „Dreptul la liberă exprimare în actualul context național și european”, extinzând analiza libertății de exprimare la nivel intern și european. Alex Pașca, student la Drept, a prezentat lucrarea „Limitele inteligenței artificiale în interpretarea juridică”, temă de mare actualitate, care a ridicat întrebări despre rolul tehnologiei în activitatea juridică și despre riscul automatizării interpretării dreptului.
Sorana Tabiata Amarie, studentă la Drept, a propus o temă aflată la intersecția dintre limbaj, psihologie și drept: „Interpretarea corectă a legii, între enigme gramaticale și realități psihologice”. Lucrarea a reluat, într-o cheie aplicată, ideea că legea nu poate fi înțeleasă fără atenție la limbaj și la efectele sale asupra conduitei umane.
Ultimele două intervenții ale secțiunii au aparținut Elei Ardelean, studentă la Facultatea de Drept. Prima lucrare, „Alienarea parentală ca abuz emoțional asupra copilului: de la primejduirea gravă a dezvoltării minorului la tipicitatea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului”, a abordat o temă delicată, aflată la granița dintre dreptul familiei, dreptul penal și psihologia copilului, punându-se problema protecției penale mai ample. A doua lucrare, „Dimensiunea invizibilă a violenței domestice: violența psihologică între realitatea socială și realitatea juridică”, a continuat analiza vulnerabilităților greu de surprins printr-o lectură strict formală a legii, dar esențiale pentru protecția efectivă a persoanei și carența unei incriminări efective.
Un dialog între generații academice și spații universitare
Conferința de la Oradea a reunit nu doar participanți din mai multe centre universitare, ci și niveluri diferite de formare academică: studenți de licență, masteranzi și doctoranzi. Această diversitate a dat evenimentului o dinamică aparte. În același program s-au întâlnit lucrări de cercetare ale studenților aflați la început de drum, analize specializate ale masteranzilor și cercetări doctorale cu miză internațională.
Participarea universităților din Miskolc, Debrecen, Palermo și Sassari a consolidat dimensiunea internațională a conferinței. Temele prezentate în limba engleză au deschis discuția spre dreptul comparat, arbitraj internațional, drept penal iranian, jurisdicție administrativă maghiară, diplomație italiană și instituții europene sau globale. În paralel, secțiunile în limba română au coborât dezbaterea în realități sociale și juridice apropiate: administrație publică, asistență socială, protecția victimelor violenței domestice, fiscalitate, libertăți fundamentale și digitalizare.
În acest fel, conferința a funcționat ca un laborator de idei, în care studenții au putut testa ipoteze, formula întrebări și primi feedback într-un cadru academic structurat. Discuțiile de la finalul fiecărei secțiuni au completat prezentările și au oferit participanților ocazia de a-și rafina argumentele.
Dincolo de litera legii: spiritul, contextul și responsabilitatea interpretării
Firul roșu al conferinței a fost ideea că legea nu poate fi desprinsă de limbajul în care este formulată și nici de realitatea în care se aplică. De la Shakespeare la Kafka, de la arbitrajul internațional la protecția socială, de la gramatica normativă la inteligența artificială, toate intervențiile au revenit, într-un fel sau altul, la aceeași problemă: cum interpretăm un text astfel încât să nu trădăm nici litera, nici spiritul lui?
În drept, interpretarea nu este un simplu exercițiu tehnic. Ea poate însemna diferența dintre o soluție formal corectă și una justă, dintre protecție reală și protecție iluzorie, dintre aplicarea mecanică a normei și înțelegerea scopului pentru care norma a fost creată. Conferința a arătat că viitorii profesioniști ai dreptului, administrației și comunicării trebuie să fie nu doar buni cunoscători ai regulilor, ci și cititori atenți ai realității.
În această cheie, tema „Litera legii și legea literei” a devenit mai mult decât un titlu inspirat. Ea a fost o invitație la gândire critică, la dialog interdisciplinar și la responsabilitate profesională.
Închiderea conferinței și recunoașterea implicării studenților
După desfășurarea celor șase secțiuni și a discuțiilor aferente, conferința s-a încheiat cu formularea concluziilor și cu acordarea diplomelor de participare tuturor studenților. Momentul final a avut nu doar o valoare protocolară, ci și una simbolică: a recunoscut efortul de cercetare, curajul prezentării publice și implicarea tinerilor în dezbaterea unor teme juridice și sociale relevante.
Prin amploarea programului, prin diversitatea participanților și prin caracterul interdisciplinar al temelor, ediția a IX-a a Conferinței Naționale cu participare internațională „Studenții de azi, profesioniștii de mâine” a confirmat rolul Facultății de Drept a Universității din Oradea ca spațiu de formare, dialog și cercetare.
Așa cum a transmis decanul Facultății de Drept, conf. univ. dr. Cristian Dumitru Miheș, conferința reafirmă angajamentul instituției de a crea „un spațiu academic dinamic, în care dialogul interdisciplinar deschide noi orizonturi pentru viitorii profesioniști”.
Iar ediția din 2026 a demonstrat tocmai acest lucru: că între litera legii și legea literei există un teritoriu fertil al ideilor, în care studenții de azi își construiesc vocația de profesioniști ai zilei de mâine.
Felicitări tuturor!
Partajează acest conținut:
