Curtea de Apel Cluj sesizează Curtea Constituțională în dosarul DNA de la Bistrița. Excepția invocată de doi inculpați

Curtea de Apel Cluj a decis, în data de 6 mai 2026, sesizarea Curții Constituționale a României într-un dosar penal înregistrat sub numărul 2019/117/2026/a1, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate. Hotărârea a fost pronunțată în camera de consiliu și este definitivă, nefiind supusă niciunei căi de atac.

Potrivit informațiilor oficiale, instanța a admis sesizarea în temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția vizează dispozițiile art. 204 alin. 4 din Codul de procedură penală, un articol care reglementează aspecte legate de contestarea măsurilor preventive.

Un aspect important, trecut însă cu vederea de mulți observatori, este faptul că această excepție nu a fost ridicată din oficiu de instanță, ci de doi dintre inculpații din dosar, identificați prin inițialele L.I. și C.V. Inițiativa acestora deschide calea unei analize constituționale asupra unui text de lege cu impact direct în procedura penală, ceea ce ar putea avea consecințe mai largi asupra practicii judiciare.

În ședința anterioară, din 5 mai 2026, instanța amânase pronunțarea pentru o zi, stabilind termen pentru deliberare. Decizia finală a venit rapid, confirmând importanța și urgența chestiunii ridicate.

Dacă Curtea Constituțională va admite excepția, prevederile contestate ar putea fi declarate neconstituționale, ceea ce ar genera modificări în modul de aplicare a legislației procesual penale. În caz contrar, dispozițiile vor rămâne în vigoare în forma actuală.

Cazul rămâne unul de urmărit, mai ales prin prisma rolului activ al inculpaților în declanșarea controlului de constituționalitate — un mecanism esențial, dar adesea insuficient înțeles, al sistemului juridic românesc.