SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat marți, 7 aprilie 2026, președintelui României propunerile de numire în funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public, potrivit comunicatului oficial al instituției.
Lista transmisă la Palatul Cotroceni îi cuprinde pe Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe Marius Voineag pentru funcția de procuror adjunct al procurorului general, pe Ioan-Viorel Cerbu pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe Marinela Mincă și Marius-Ionel Ștefan pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DNA, pe Codrin-Horațiu Miron pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pe Alex-Florin Florența și Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcțiile de procuror-șef adjunct al DIICOT.
Ministerul Justiției arată că transmiterea acestor propuneri s-a făcut în temeiul art. 148 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În cazul unei părți dintre candidați, procedura a inclus o nouă etapă de interviuri, organizată ca urmare a avizelor negative emise de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Procedura reluată pentru candidații care primiseră avize negative din partea CSM
Potrivit comunicatului, în cursul zilei de 7 aprilie 2026 au avut loc noi interviuri în cadrul procedurii de selecție a procurorilor în vederea formulării către președintele României a propunerilor de numire pentru funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror-șef adjunct al DNA și procuror-șef adjunct al DIICOT. Ministerul precizează că această nouă etapă a intervenit ca urmare a avizelor negative emise de Secția pentru procurori a CSM prin Hotărârile nr. 160 din 11 martie 2026, nr. 161 din 12 martie 2026 și nr. 163 din 17 martie 2026.
Noile interviuri i-au vizat exclusiv pe candidații care primiseră aviz negativ, respectiv pe procurorii Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gill-Julien Grigore-Iacobici. Ministerul subliniază că interviurile s-au desfășurat în fața aceleiași comisii constituite pentru interviurile inițiale. Din această comisie au făcut parte ministrul Justiției, Radu Marinescu, secretarul de stat Roxana-Simona Momeu, Lucian Păun, desemnat din partea Ministerului Justiției, procurorii Aurelian Mirel Toader și Ionuț Botnaru, desemnați de Secția pentru procurori a CSM, procurorul Marian Truşcă, desemnat de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, Răzvan-Andrei Corboș, specialist în management desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management, precum și psihologul Ana-Maria Georgescu, desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii.
Conform comunicatului, în cadrul acestor interviuri au fost avute în vedere inclusiv aspectele reținute în avizele negative ale Secției pentru procurori. După fiecare serie de interviuri, au avut loc consultări între ministrul Justiției și ceilalți membri ai comisiei.
Ministerul invocă transparența procedurii și raportarea la standarde internaționale
Un element distinct al comunicatului îl reprezintă justificarea publicării detaliate a motivelor avute în vedere în procesul de evaluare. Ministerul Justiției arată că, „în vederea consolidării transparenței și a încrederii publice în procedura de selecție a procurorilor pentru funcții de conducere de rang înalt”, face publice principalele elemente care au stat la baza evaluării candidaților intervievați în această etapă.
Instituția mai precizează că acest demers se înscrie în angajamentele asumate de România în procesul de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având ca obiectiv alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale privind obiectivitatea, integritatea și responsabilitatea decizională în numirea procurorilor cu funcții manageriale.
Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general
În ceea ce o privește pe Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției arată că a avut în vedere, în esență, proiectul de management și răspunsurile oferite în cadrul interviului. Potrivit comunicatului, proiectul de management ar fi evidențiat „o abordare sistemică a Ministerului Public”, cu referire atât la structurile specializate, cât și la parchetele nespecializate, precum și identificarea unor disfuncționalități reale și a unor direcții concrete de intervenție.
Ministerul susține că obiectivele formulate de candidată derivă din experiența profesională acumulată la nivelul parchetelor nespecializate, DIICOT și DNA, ceea ce ar demonstra o cunoaștere aplicată a mecanismelor de funcționare și a nevoilor reale ale sistemului. În aceeași logică, comunicatul arată că viziunea strategică a fost corelată cu măsuri operaționale prin propunerea unor instrumente concrete de coordonare, monitorizare și eficientizare.
Instituția respinge explicit ideea că procuroarea nu ar cunoaște realitățile Ministerului Public, afirmând că o asemenea susținere „nu se confirmă în mod obiectiv”, fiind contrazisă atât de conținutul proiectului, cât și de clarificările oferite la interviu. În același cadru argumentativ, Ministerul explică faptul că experiența profesională a candidatei, desfășurată în parchete nespecializate, DIICOT și DNA, i-ar fi oferit o perspectivă integrată asupra funcționării sistemului, inclusiv asupra nevoilor parchetelor nespecializate.
ComunicatuI mai reține că aspectele administrative, inclusiv cele privind calitatea de ordonator de credite, au fost abordate prin propuneri referitoare la planificarea resurselor, optimizarea utilizării acestora și întărirea funcțiilor de control și coordonare. Ministerul apreciază că exercitarea eficientă a atribuțiilor de conducere presupune utilizarea adecvată a specialiștilor existenți la nivelul instituției, fără substituirea rolului decizional al conducătorului.
În privința criticilor privind o eventuală lipsă de fermitate în exprimarea unor poziții publice, Ministerul arată că asumarea unei poziții trebuie realizată în limitele cadrului legal și cu respectarea rolului constituțional al Ministerului Public, evitând opiniile speculative sau aprecierile care ar putea fi percepute drept ingerințe în sfera de competență a altor autorități. Comunicarea instituției mai subliniază că leadership-ul nu se reduce la formularea unor răspunsuri categorice într-un interviu, ci se reflectă în coerența acțiunilor manageriale și în modul concret de exercitare a atribuțiilor.
Referitor la una dintre observațiile atribuite Secției pentru procurori, privind soluția propusă în problema accesului procurorilor la aplicația ECRIS a instanțelor, Ministerul arată că o asemenea temă nu poate fi soluționată unilateral la nivel central, ci presupune cooperare instituțională între parchete și instanțe, inclusiv prin mecanisme funcționale la nivel local. În această interpretare, candidatura este prezentată ca exprimând nu o viziune minimalistă, ci o înțelegere a limitelor de competență și a necesității unor soluții sustenabile, construite pe colaborare interinstituțională.
În concluzia sa privind această candidatură, Ministerul Justiției arată că din proiectul de management și din răspunsurile oferite reiese o viziune sistemică asupra Ministerului Public, inclusiv în materia intensificării luptei împotriva corupției, prin măsuri precum creșterea eficienței structurilor de urmărire penală a infracțiunilor de corupție, utilizarea sistematică a instrumentelor digitale și tehnice și consolidarea procedurilor de monitorizare a performanței structurilor specializate.
Marinela Mincă, menținută în procedură pentru funcția de procuror-șef adjunct al DNA
În cazul procuroarei Marinela Mincă, propusă pentru una dintre funcțiile de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, comunicatul prezintă o motivare centrată pe cunoașterea realităților instituționale ale DNA și pe caracterul operațional al planului de management.
Ministerul Justiției arată că observația Secției pentru procurori referitoare la o presupusă lipsă de cunoaștere concretă a realităților DNA „nu reflectă ansamblul proiectului de management și experiența” candidatei. Instituția susține că proiectul ar demonstra o cunoaștere clară și aprofundată a fluxurilor operaționale, a mecanismelor instituționale și a vulnerabilităților structurale ale DNA. Este invocată și experiența profesională acumulată, inclusiv în funcții de conducere, ca element care ar susține capacitatea de identificare și gestionare a realităților operaționale ale direcției.
ComunicatuI menționează că analiza SWOT din proiect ar identifica drept riscuri persistente supraîncărcarea personalului, fluctuațiile de resurse și modificările legislative, propunând totodată măsuri considerate de minister drept concrete și implementabile. Sunt indicate mecanisme generale de optimizare a resursei umane, precum clarificarea responsabilităților, evaluarea obiectivă a personalului, formarea profesională continuă și motivarea personalului.
Un alt punct dezvoltat de Minister privește recuperarea produsului infracțional. Potrivit comunicatului, planul de management include coordonarea strânsă cu Biroul de investigații financiare, monitorizarea dosarelor și stabilirea responsabilităților pentru fiecare cauză, în vederea unei recuperări eficiente a prejudiciilor. Textul arată că măsurile propuse vizează valorificarea informațiilor colectate pentru decizii concrete, identificarea fluxurilor de capital, aplicarea sechestrului pe active lichide și prioritizarea cauzelor cu risc ridicat de nerecuperare.
În ceea ce privește Strategia Națională Anticorupție 2026–2030, Ministerul susține că, deși preocuparea pentru acest document nu ar fi fost detaliată în interviu, planul de management include elemente de aliniere strategică și operațională cu obiectivele strategiei. ComunicatuI leagă această dimensiune atât de consolidarea statului de drept, cât și de respectarea angajamentelor României în procesul de aderare la OCDE. În această cheie, textul face referire la protecția avertizorilor de integritate și la digitalizare, inclusiv la mecanisme de tip „steaguri roșii” în achizițiile publice, prezentate ca parte a planului strategic de implementare a controlului intern și de optimizare a fluxurilor instituționale.
Ministerul răspunde și criticilor privind modul în care candidata s-a poziționat față de problema prescripției răspunderii penale, în contextul deciziilor Curții Constituționale. ComunicatuI notează că tema a generat dezbateri complexe în practică și doctrină și că o formulare reținută într-un astfel de cadru poate reflecta o atitudine prudentă și responsabilă, compatibilă cu exigențele funcției de procuror. În viziunea exprimată de instituție, funcția vizată presupune nu doar capacitatea de a formula opinii, ci și discernământul de a aprecia momentul și cadrul adecvat pentru exprimarea lor.
Per ansamblu, Ministerul Justiției conchide că menținerea propunerii inițiale pentru această funcție se fundamentează pe competențele demonstrate, experiența relevantă și capacitatea candidatei de a operaționaliza o viziune managerială pentru DNA.
Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT
Pentru procurorul Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru una dintre funcțiile de procuror-șef adjunct ale DIICOT, Ministerul Justiției afirmă că analiza proiectului de management și a răspunsurilor din interviu a confirmat o înțelegere solidă a priorităților strategice ale direcției și a măsurilor necesare pentru implementarea acestora.
ComunicatuI arată că, deși Secția pentru procurori ar fi apreciat existența unor „vulnerabilități substanțiale” în proiect, observațiile sunt considerate de minister „în mare parte subiective” și insuficient de reprezentative pentru aplicabilitatea concretă a planului. Instituția susține că, în cadrul interviului, candidatul a clarificat structura planului, a explicat corelarea dintre analiza SWOT și obiectivele operaționale, a prezentat exemple de aplicare a funcțiilor de management și a detaliat utilizarea instrumentelor SMART și PCM pentru monitorizarea activității.
Ministerul descrie proiectul ca fiind nu doar o structură formală, ci un plan aplicabil, fundamentat pe experiența managerială și operațională a candidatului, având ca obiectiv creșterea eficienței DIICOT în domenii precum criminalitatea organizată, terorismul, traficul de persoane și infracțiunile economico-financiare.
Textul comunicatului revine și asupra chestiunii gradului de ocupare a posturilor, indicat ca punct slab în analiza SWOT. Ministerul apreciază că această mențiune reflectă conștientizarea realităților instituționale și o abordare realistă a problemelor care afectează funcționarea direcției. În continuarea acestei idei, se arată că instrumentele concrete de recrutare, managementul volumului de activitate, predictibilitatea sarcinilor, sprijinul logistic și prioritizarea cauzelor țin de etapa de implementare a planului managerial.
ComunicatuI insistă și asupra ideii că utilizarea instrumentelor SMART și PCM la nivel strategic nu trebuie confundată cu lipsa de aplicabilitate, întrucât acestea ar stabili cadrul metodologic pentru urmărirea progresului, iar detalierea indicatorilor și a măsurilor concrete ar urma să se facă în faza operațională, în funcție de resurse și de contextul instituțional.
În ceea ce privește conținutul propriu-zis al proiectului, Ministerul susține că acesta detaliază obiective de consolidare a competențelor personalului și de dezvoltare a procedurilor de lucru adaptate noilor tipologii infracționale, incluzând cooperare internațională, standarde probatorii și instruire tehnică. Candidatul este prezentat ca având capacitatea de a implementa măsuri concrete pentru creșterea performanței DIICOT, inclusiv prin prioritizarea și specializarea structurilor competente, fără afectarea autonomiei procurorului de caz.
În motivarea finală, Ministerul arată că propunerea se bazează pe experiența profesională a candidatului și pe identificarea unor direcții strategice apreciate drept realiste pentru DIICOT, susținând că acesta a demonstrat în interviuri înțelegerea mecanismelor de coordonare, control și monitorizare, inclusiv în cauze cu risc reputațional.
Cadrul legal al numirilor și rolul instituțiilor implicate
Din punct de vedere juridic, comunicatul plasează întreaga procedură în cadrul Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu trimitere expresă la art. 146 și la art. 148 alin. (2) și alin. (3). Potrivit formulării folosite de Ministerul Justiției, aceste dispoziții au fundamentat atât organizarea noilor interviuri, cât și decizia de continuare a procedurii cu privire la candidații care primiseră avize negative.
În economia comunicatului, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apare ca instituția care a emis avizele negative în cazul a trei candidați, iar Ministerul Justiției ca autoritatea care a organizat noile interviuri și a decis continuarea procedurii. Etapa finală menționată în textul oficial este înaintarea propunerilor către președintele României, căruia îi sunt transmise numele pentru numirea în funcțiile de conducere din Ministerul Public.
Poziția oficială a Ministerului Justiției
Instituția insistă asupra ideii de transparență, asupra caracterului profesionist al evaluării și asupra faptului că proiectele de management și răspunsurile din interviu ar susține menținerea acestor candidaturi.
Mesajul final al Ministerului Justiției este că procedura s-a desfășurat în coordonatele legalității, ale transparenței și ale profesionalismului și că, în urma acesteia, au fost înaintate președintelui României propunerile de numire pentru funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public. ComunicatuI reafirmă, în același timp, angajamentul instituției pentru „asigurarea transparenței și profesionalismului în procesul de selecție a procurorilor pentru funcțiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public”.
Partajează acest conținut:
