Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a suspenda executarea actului prin care Guvernul a înființat Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției vine pe fondul unui conflict mai amplu privind modul în care sunt promovate schimbările în sistemul judiciar.
Contextul acestei hotărâri începe la finalul anului 2025, când Executivul a adoptat Decizia nr. 574/2025, prin care a creat un comitet guvernamental însărcinat cu analiza și propunerea de modificări legislative în domeniul justiției. Demersul a fost prezentat ca parte a unui proces de reformă.
Însă, încă de la început, inițiativa a stârnit reacții critice. Mai multe organizații neguvernamentale, asociații profesionale și reprezentanți ai societății civile au contestat lipsa de transparență în constituirea comitetului și modul în care acesta urma să funcționeze.
Criticii au susținut că un astfel de organism, creat prin decizie a premierului, nu poate avea atribuții care vizează modificarea legislației din justiție fără o dezbatere publică reală și fără implicarea instituțiilor abilitate, cum ar fi Parlamentul sau Consiliul Superior al Magistraturii.
În ianuarie 2026, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a atacat în instanță actul administrativ, solicitând anularea și suspendarea acestuia. În paralel, au fost formulate cereri de intervenție atât în sprijinul reclamanților, cât și al Guvernului.
Inițial, cauza a fost judecată de Curtea de Apel București, însă decizia a fost atacată cu recurs, dosarul ajungând la ÎCCJ.
Prin hotărârea pronunțată pe 25 martie 2026, instanța supremă a admis recursul și a dispus suspendarea executării deciziei guvernamentale până la soluționarea pe fond a cauzei. Practic, activitatea comitetului este blocată temporar.

Semnificația deciziei este una importantă. Instanța a apreciat că există indicii serioase privind nelegalitatea actului sau riscul producerii unor efecte greu de reparat, condiții esențiale pentru suspendarea unui act administrativ.
Cazul readuce în prim-plan dezbaterea privind limitele intervenției Executivului în domeniul justiției și rolul controlului judecătoresc asupra actelor administrative.
Urmează ca instanța să analizeze fondul cauzei, etapă care va stabili definitiv dacă decizia Guvernului a fost legală sau nu.
Partajează acest conținut:





