INTERVIU cu av. Kis Alex Ioan , candidat la funcția de decan al Baroului Cluj: Profesia de avocat are nevoie de mai mult respect în sistemul de justiție

Avocat din 2013, Kis Alex-Ioan face parte din generația relativ tânără a profesiei, însă cu o experiență profesională consistentă acumulată în practica avocaturii. În același an în care a intrat în Baroul Cluj, a absolvit și programul de master al Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai, promoția 2013.

De-a lungul carierei a fost avocat fondator și administrator al unei societăți de avocatură, experiență care i-a oferit atât perspectiva gestionării profesiei la nivel individual, cât și în plan organizațional. Candidat la funcția de decan al Baroului Cluj la alegerile programate pe 17 martie, av. Kis spune că ideea de a candida a existat încă din perioada stagiaturii, însă decizia de a intra efectiv în cursă s-a conturat abia în ianuarie 2026, momentul în care a considerat că este pregătit pentru responsabilitatea unei astfel de funcții. În interviul acordat Bihor.Just, el vorbește despre nevoia unei voci instituționale mai puternice a avocaților, despre consolidarea statutului profesiei în raport cu celelalte profesii juridice și despre protecția tinerilor avocați aflați la început de drum.

Bihor.Just: Când ați intrat în profesia de avocat, v-ați imaginat vreodată că veți candida pentru conducerea Baroului Cluj sau această decizie s-a conturat abia după ce ați văzut din interior problemele profesiei?

Av. Alex Kis: Da, aveam această idee încă din perioada stagiaturii, însă nu eram foarte hotărât. Era mai degrabă o dorință decât o decizie fermă. Hotărârea de a candida a venit abia în luna ianuarie 2026, acesta fiind momentul în care am simțit că sunt pregătit să fac față oricărei provocări pe care o presupune o astfel de funcție. Până atunci au fost mai degrabă planuri și aspirații.

Bihor.Just: De ce avocat?

Av. Alex Kis:Pentru dinamismul profesiei și pentru provocările pe care le oferă, provocări pe care alte profesii juridice nu le întâlnesc în aceeași măsură.

Bihor.Just: Spuneți în program că reprezentați o punte între stagiari și avocații cu experiență. În practică, aceste două generații au adesea interese diferite. Cum poate un decan să evite să devină avocatul unei singure tabere?

Av. Alex Kis: Atunci când interesele sunt orientate doar spre o anumită categorie – de exemplu spre avocații cu experiență, cu tendința de a neglija stagiarul – apare un dezechilibru. Avocatul cu experiență trebuie să îi ofere stagiarului sau debutantului o garanție constantă că, prin muncă și perseverență, poate ajunge cel puțin la nivelul acestuia. Dacă această perspectivă nu există, profesia riscă să piardă tinerii. Iar aici nu mă refer doar la stagiari, ci și la avocații definitivi aflați la început de drum.

Bihor.Just: Care a fost momentul din cariera dumneavoastră în care ați realizat că profesia de avocat are nevoie de o voce mai puternică în raport cu celelalte profesii juridice?

Av. Alex Kis: Au existat mai multe momente de-a lungul carierei mele. La început consideram că pot gestiona anumite situații individual, însă în timp am realizat că această abordare nu este suficientă și că profesia are nevoie de o voce instituțională mai puternică, pentru a nu pune în pericol desfășurarea activității la nivel local.

Bihor.Just: Dacă priviți înapoi la începutul carierei, ce greșeală profesională sau decizie dificilă v-a schimbat modul în care înțelegeți responsabilitatea avocatului?

Av. Alex Kis: Greșelile inerente începutului de carieră și experiența unor clienți care încearcă să inducă avocatul în eroare prin promisiuni sau vorbe frumoase. Astfel de situații te determină să devii mai atent, mai riguros și mai responsabil în relația profesională.

Bihor.Just: Programul dumneavoastră vorbește despre revizuirea legislației profesiei. Care este articolul sau mecanismul din actualul statut al avocatului care, în opinia dumneavoastră, nu mai corespunde realității din barouri?

Av. Alex Kis:Sunt mai multe exemple. Unul dintre ele este articolul 15 din Legea nr. 51/1995.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.

În practică, astfel de dispoziții limitează posibilitatea avocatului de a desfășura și alte activități profesionale. Problema este că, spre deosebire de funcționarii publici, avocatul nu beneficiază de un venit lunar garantat de stat, ci depinde exclusiv de client. În aceste condiții apare un dezechilibru: restricții similare cu cele ale unui funcționar public, dar fără stabilitatea financiară aferentă.

Bihor.Just: Ați afirmat că statutul avocatului ar trebui consolidat până la un nivel comparabil cu cel al magistratului. Este aceasta o reformă realistă sau mai degrabă o declarație de principiu menită să schimbe percepția asupra profesiei?

Av. Alex Kis: Avocatura are nevoie de respectul pe care îl merită în sistemul de justiție. Consider că, în prezent, profesia nu beneficiază de o protecție instituțională suficientă. Este ca și cum ne-ar lipsi un scut. Consolidarea statutului avocatului nu este doar o declarație de principiu, ci o necesitate.

Bihor.Just: Ați vorbit despre sancționarea intimidării avocaților în exercitarea profesiei. Cât de des apar, în realitate, astfel de situații și cât de vulnerabil este avocatul în raport cu instituțiile statului?

Av. Alex Kis:Nu cred că problema trebuie analizată neapărat prin frecvență. Important este că astfel de situații există. Uneori, atunci când clientul nu obține rezultatul dorit, caută să se răzbune pe avocat, ceea ce este complet deplasat, având în vedere că avocatul acționează în interesul acestuia. Odată cu digitalizarea, interacțiunile directe cu diferiți funcționari s-au redus, însă pot apărea în continuare conflicte instituționale.

Bihor.Just: Propuneți o implicare mai mare a avocatului în pregătirea probatoriului înainte de sesizarea instanței, inspirată din sistemele de common law. Credeți că sistemul juridic românesc este pregătit pentru o astfel de schimbare?

Av. Alex Kis: Da, cred că suntem pregătiți. De exemplu, audierea martorilor s-ar putea realiza în fața camerelor de filmat, iar o parte din probatoriu ar putea fi administrată anterior sesizării instanței, între avocații părților. În acest fel s-ar reduce termenele inutile și s-ar eficientiza procedura.

Bihor.Just: Relația dintre avocați și magistrați este uneori tensionată. Dacă veți deveni decan, veți aborda această relație prin dialog instituțional sau printr-o poziție mai fermă a baroului?

Av. Alex Kis:Așa cum am arătat, doamna decan a gestionat bine această relație și îmi doresc să continui pe aceeași linie a dialogului instituțional, însă prin evidențierea clară a problemelor existente.

Bihor.Just: Credeți că Baroul Cluj are astăzi suficientă autoritate instituțională în raport cu instanțele și parchetele sau această autoritate trebuie reconstruită?

Av. Alex Kis: Relația cu magistrații s-a îmbunătățit în ultimii ani, însă nu pot spune că există o autoritate instituțională suficient de puternică. Din acest punct de vedere, mai avem încă de construit.

Bihor.Just: În programul dumneavoastră propuneți mai multă transparență în conducerea baroului. În ce măsură considerați că actualul mod de funcționare al instituției este insuficient de transparent?

Av. Alex Kis: Din moment ce ședințele Baroului nu sunt înregistrate, consider că nivelul de transparență poate fi îmbunătățit.

Bihor.Just: Ați vorbit despre transmiterea sau arhivarea ședințelor conducerii baroului. Unde trasați însă limita între transparență și protejarea discuțiilor interne ale profesiei?

Av. Alex Kis: Limita este între public și membrii profesiei. Avocatul, chiar dacă nu face parte din organele de conducere, trebuie să aibă cunoștință despre ceea ce se întâmplă lunar la nivelul baroului.

Bihor.Just: Problema întârzierii plății oficiilor este una veche. De ce credeți că această problemă persistă și ce mecanism concret ar putea rezolva-o definitiv?

Av. Alex Kis:: Lipsa unor sancțiuni eficiente permite perpetuarea acestor întârzieri. Soluții ar putea fi plata dobânzilor pentru întârzieri, suspendarea temporară a unor obligații financiare ale avocatului prejudiciat sau alte mecanisme care să creeze un echilibru real.

Bihor.Just: Cât de mult depinde, în realitate, baroul de instituțiile judiciare atunci când vine vorba despre finanțarea și organizarea sistemului de asistență judiciară?

Av. Alex Kis: Avocatul din oficiu este plătit din bani publici, prin urmare dependența este totală.

Bihor.Just: Ați vorbit despre protecția avocaților seniori și despre pensii proporționale cu activitatea profesională. Sistemul actual al Casei de Asigurări a Avocaților este sustenabil pe termen lung?

Av. Alex Kis: Din informațiile pe care le am de la colegi, sistemul este funcțional. Am menționat aceste aspecte pentru a oferi garanții colegilor în privința stabilității sale.

Bihor.Just: În același timp, tinerii avocați spun adesea că începutul profesiei este tot mai dificil. Care este, în opinia dumneavoastră, pragul minim de sustenabilitate economică pentru un avocat la început de drum?

Av. Alex Kis: Realitatea economică și inflația, precum și creșterea constantă a prețurilor, fac dificilă stabilirea unui prag minim clar.

Bihor.Just: Ce poate face concret baroul pentru un avocat stagiar, dincolo de formare profesională? Protecție instituțională? Sprijin administrativ? Reguli mai stricte pentru relația cu maestrul?

Av. Alex : În primul rând, să asigure plata oficiilor la timp. În prezent există întârzieri de aproximativ cinci luni pentru stagiari.

Bihor.Just: Pentru avocații definitivi aflați încă în primii ani de practică independentă, există vreo formă reală de sprijin instituțional sau profesia rămâne, inevitabil, o competiție individuală?

Av. Alex Kis: Profesia rămâne în mare parte o competiție individuală. Totuși, în practică, colegii aleg adesea să se grupeze în diferite forme de exercitare a profesiei pentru o creștere organică.

Bihor.Just: Vorbiți despre crearea unor spații dedicate avocaților în instanțe și despre condiții mai bune de lucru. Este aceasta o problemă logistică sau o problemă de reprezentare instituțională a profesiei?

Av. Alex Kis: Este atât o problemă logistică, cât și una de reprezentare instituțională. În instanțe ar trebui să existe un spațiu dedicat avocaților, unde aceștia să poată aștepta cauzele și să aibă la dispoziție un minim necesar: un calculator și o imprimantă pentru situații urgente.

Bihor.Just: Ați menționat ideea integrării inteligenței artificiale în profesia de avocat. Credeți că tehnologia va deveni un instrument indispensabil sau un factor care va schimba radical rolul avocatului?

Av. Alex Kis: În prezent avem o formă de bază a inteligenței artificiale, care poate redacta anumite acte, însă are nevoie de supravegherea avocatului pentru a primi o formă corectă. Uneori o compar cu un client care trebuie verificat permanent. Tehnologia a fost deja integrată în profesie – portalul instanțelor, dosarele electronice – și va rămâne indispensabilă.

Bihor.Just: Ar trebui barourile să stabilească reguli etice privind utilizarea inteligenței artificiale în redactarea actelor juridice sau în analiza dosarelor? De ce? Cum?

Av. Alex Kis:În acest moment nu cred că este necesar. Inteligența artificială este încă dependentă de expertiza avocatului, iar evoluția ei trebuie urmărită înainte de a stabili reguli stricte.

Bihor.Just: Baroul Cluj este unul dintre cele mai mari barouri din România. Credeți că această dimensiune îi oferă o influență reală în politica profesională națională sau este doar o cifră statistică?

Av. Alex Kis: Baroul Cluj este al doilea ca mărime din țară, însă există o diferență considerabilă față de Baroul București. Avem o influență reală, însă nu una decisivă.

Bihor.Just: Există voci care spun că piața serviciilor juridice devine suprasaturată. Ar trebui profesia să discute, la un moment dat, despre limitarea accesului sau piața trebuie să se autoregleze?

Av. Alex Kis: Nu cred că accesul în profesie ar trebui limitat. Sistemul Casei de Asigurări a Avocaților are nevoie constant de noi membri pentru a funcționa optim.

Bihor.Just: Dacă ați ajunge decan, care ar fi prima reformă pe care ați încerca să o implementați și care ar putea întâmpina cea mai mare rezistență din interiorul baroului?

Av. Alex Kis: Consolidarea rangului avocatului și îmbunătățirea relației instituționale cu magistrații. Dacă aceste aspecte sunt rezolvate, profesia va beneficia automat de mai mult respect.

Bihor.Just: Și, fără menajamente: care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari trei probleme actuale ale Baroului Cluj și care dintre ele este ignorată de prea mult timp?

Av. Alex Kis:Supremația Baroului București în politica profesională națională, protecția tinerilor avocați și rangul avocatului în sistemul de justiție. Dintre acestea, rangul avocatului este problema principală, deoarece odată consolidat acest statut, multe dintre celelalte dificultăți se pot corecta în mod natural.

Av. Kis Alex-Ioan își anunță candidatura la funcția de Decan al Baroului Cluj: un program centrat pe reformă, transparență și reașezarea profesiei în realitatea contemporană