SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Conform unui comunicat de presă dat publicității de către Secția pentru procurori a Consiliului Național al Magistraturii, în data de 9 iulie 2025, având în vedere dezbaterea publică intensă din ultima perioadă cu privire la salarizarea, condițiile de pensionare ale magistraților și volumul de muncă ce revine parchetelor din România, precum și preocupările legate de dimensionarea și gradul de încărcare al schemelor de personal și în dorința de a asigura o informare corectă și echilibrată a opiniei publice asupra acestor subiecte de interes major pentru buna funcționare a sistemului judiciar, se comunică:
Salarizare și volum de muncă: Ministerul Public aduce clarificări privind structura organizatorică și nivelurile reale de salarizare ale procurorilor din România. Parchetele din România sunt organizate pe patru grade de jurisdicție, în paralel cu sistemul instanțelor judecătorești. Astfel, funcționează: 176 de parchete de pe lângă judecătorii, 42 de parchete de pe lângă tribunale, 15 parchete de pe lângă curți de apel și 1 parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul căruia activează direcțiile specializate (DNA, DIICOT, etc.). La primul grad de jurisdicție, care suportă cea mai mare parte a volumului de muncă, activează 1.114 procurori din totalul celor 2.284 procurori în funcție – adică 49% din întregul corp de magistrați ai Ministerului Public. În anul 2024, încărcătura medie la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii a fost de 1.549 dosare penale/procuror, cu vârfuri de activitate de până la 5.570 dosare/procuror. Salarizarea procurorilor variază între 10.400 lei net lunar la începutul carierei și 16.000 lei net după 25 de ani de activitate. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de salarii nete cuprinse între 18.000 și 25.000 lei/lună, în funcție de vechime și funcția deținută. Peste 900 de procurori (aproximativ 39% din total), se susține în comunicat, au venituri nete situate între 10.400 și 12.954 lei/lună. Secția pentru procurori consideră că în acest context, prezentarea selectivă în spațiul public a salariilor brute ale unor procurori de rang înalt, cu cea mai mare vechime, ca fiind reprezentative pentru întregul sistem, constituie o formă de dezinformare. Din acesastă abordare se creează o percepție distorsionată și sunt de natură să alimenteze nejustificat tensiuni în societate, precizeză comunicatul.
Pensii: Legat de impactul pensiilor de serviciu ale magistraților, în contextul discuțiilor recurente, privind pensiile de serviciu, CSM precizează pentru informarea corectă și echilibrată a opiniei publice că în prezent, în România există peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar puțin peste 5.000 aparțin magistraților – judecători și procurori în sens strict. Așadar, pensia de serviciu a magistraților ar reprezenta sub 4% din totalul pensiilor de acest tip, contrar percepției publice potrivit căreia acestea ar fi principala sursă de presiune asupra sistemului bugetar.
Statutul magistraților: Începând cu 2017, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar reglementările privind pensiile de serviciu de patru ori – ultima intervenție având loc în 2023, în contextul închiderii unui jalon PNRR agreat cu Comisia Europeană. Atunci s-a convenit ca pensiile să nu mai depășească salariile în plată, iar vârsta de pensionare să crească gradual la 60 de ani. Ca urmare aceste măsuri au determinat pensionări anticipate, generate chiar de cadrul normativ adoptat, cu efectele previzibile negative ale acestor politici, de care au și fost acuzați, fapt ce a generat confuzie în societate și nemulțumire în sistemul judiciar. Excluderea factorilor din justiție din dezbaterea publică pe teme ce vizează direct profesia lor contravine principiilor statului de drept, se precizează prin comunicat.
În final Secția CSM precizează : „Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre justiție care nu include justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene.”
Redăm integral Comunicatul de presă al Secției pentru procurori a Consiliului Național al Magistraturii:
Partajează acest conținut:
