Sechestru total în dosarul Viorel Pașca: DIICOT blochează bunurile și conturile familiei în ancheta privind așezămintele Dumbrava

Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunurile imobile și blocat conturile bancare ale lui Viorel-Teodor Pașca și ale mai multor membri ai familiei sale, într-un dosar în care procurorii invocă prejudicii de milioane de euro și milioane de lei.

Potrivit actelor comunicate apărării, SOCIETATEA DE AVOCATURĂ DOSEANU & ASOCIAȚII, procurorii Secției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Structurii Centrale a DIICOT au dispus luarea sechestrului asupra bunurilor imobile și instituirea popririi asigurătorii asupra conturilor bancare aparținând inculpaților Pașca Viorel-Teodor, Pașca Florica, Pașca Estera-Anca, Pașca Daniel Sabin, Pașca Abel Timotei și Pașca Viorel-Emanuel.

Avocatul Răzvan Doseanu susține însă că măsura este excesivă, că familia Pașca ar fi rămas fără resurse minime de trai și că o parte importantă din fundamentul civil al sechestrului ridică probleme serioase de legalitate, individualizare și proporționalitate.

Dosarul Pașca a izbucnit public după perchezițiile DIICOT din Bihor, într-o anchetă privind activitatea Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă și a caselor în care erau găzduite persoane vulnerabile. În relatările publice, Viorel Pașca a fost prezentat multă vreme ca un „bun samaritean”, un om care primea persoane bolnave, fără familie, fără adăpost sau abandonate de sistem. În versiunea procurorilor, aceeași infrastructură ar fi funcționat ca mecanism de exploatare a persoanelor vulnerabile. Digi24 a relatat că DIICOT a anunțat reținerea a șase persoane și plasarea sub control judiciar a altor cinci, acuzațiile vizând constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit comunicărilor publice atribuite DIICOT, anchetatorii susțin că, în urma perchezițiilor, au găsit peste 400 de persoane în imobilele folosite de familia Pașca. În același context, procurorii au indicat existența unor carduri bancare, documente de identitate, registre, bibliorafturi și medicamente ridicate din imobile, toate prezentate ca elemente relevante pentru mecanismul investigat. G4Media a publicat fragmente din comunicatul DIICOT potrivit căruia, într-un seif aflat în locuința comună a trei inculpați, ar fi fost găsite 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și sume în lei și valută, iar în același imobil ar fi fost identificată mare parte din actele de identitate emise pe numele celor 409 persoane găzduite.

Sechestrul: de la ancheta penală la blocarea patrimoniului

Ordonanțele DIICOT din 1 iulie 2026 privesc instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile și a popririi asigurătorii asupra conturilor bancare ale membrilor familiei Pașca. Din datele transmise rezultă că măsura nu vizează doar bunuri punctuale, ci are o întindere amplă: bunuri mobile și imobile, inclusiv conturi bancare, cu referire atât la membrii familiei, cât și la Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă.

Efectul sechestrului este unul sever: proprietarul nu mai poate dispune liber de bunuri, nu le poate vinde, înstrăina sau greva, iar poprirea conturilor poate bloca accesul la lichidități.

Aici apare prima mare controversă. Apărarea susține că, odată cu perchezițiile, au fost ridicați toți banii identificați, iar prin poprirea conturilor familia Pașca ar fi rămas fără mijloace financiare de supraviețuire. 

Cele 6,4 milioane de euro: daune morale calculate uniform pentru 128 de persoane

Unul dintre cele mai sensibile elemente ale ordonanței este suma de 6.400.000 de euro. Potrivit documentelor transmise, procurorii au reținut constituirea ca parte civilă pentru 128 de victime, fiecare cu suma de 50.000 de euro, reprezentând daune morale pretins suferite în urma exploatării. 

Mai mult, potrivit datelor furnizate de apărare, niciuna dintre persoanele avute în vedere nu ar fi fost pusă sub interdicție, deși unele ar avea afecțiuni psihice. Această distincție este importantă. Codul de procedură penală permite exercitarea acțiunii civile în numele persoanei vătămate de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă.

Cele 13,3 milioane de lei: prejudiciu, venituri sau bani folosiți pentru îngrijire?

A doua componentă financiară majoră este suma de 13.319.977,47 lei. Potrivit datelor transmise, aceasta ar reprezenta sumele de bani încasate în perioada 2020–2025 pentru găzduirea și hrana bolnavilor și a oamenilor străzii aduși la familia Pașca de autorități.

În cinci ani, Viorel Pașca ar fi hrănit și adăpostit sute de persoane, iar suma invocată de procurori nu poate fi tratată automat ca prejudiciu sau câștig ilicit fără a fi scăzute cheltuielile reale. 

Procurorii susțin, potrivit relatărilor publice, că persoanele cazate ar fi fost transformate într-o sursă de venit prin pensii, indemnizații, donații și alte prestații sociale. TVR a relatat că anchetatorii vorbesc despre beneficiari transformați în sursă de venit din pensii, indemnizații și donații, iar în referatul procurorilor este invocată o toleranță instituțională care ar fi favorizat continuarea activităților ilicite.

Apărarea răspunde că tocmai statul a trimis oameni la Dumbrava, că mulți dintre aceștia nu aveau familie, locuință sau alternative, iar problema trebuie analizată în contextul eșecului sistemului public. Avocatul Răzvan Doseanu a declarat că persoanele găzduite „nu erau neglijate”, că s-ar fi făcut „tot ce s-a putut din punct de vedere uman” și că mulți ajungeau acolo ca ultimă soluție, aduși chiar de autorități.

Air Canada contra Marii Britanii: precedentul invocat și limitele lui

În ordonanța privind sechestrul este invocată cauza Air Canada contra Marii Britanii, din jurisprudența CEDO. Procurorii folosesc această cauză pentru a susține că sechestrul judiciar poate reprezenta o reglementare a folosinței bunului, o ingerință permisă în dreptul de proprietate atunci când este legală, legitimă și proporțională.

Cauza Air Canada avea însă un context specific. În 1987, pe aeroportul Heathrow, într-un container transportat de o aeronavă Air Canada au fost găsite 331 kg de cannabis, iar aeronava a fost sechestrată ca bun susceptibil de confiscare și returnată companiei după plata a 50.000 de lire. Cazul a ridicat probleme privind art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, adică protecția proprietății, și raportul dintre interesul general al combaterii traficului de droguri și drepturile proprietarului bunului.

Pentru dosarul Pașca, Air Canada poate susține doar ideea generală că statul are dreptul să limiteze temporar folosirea bunurilor atunci când urmărește un scop legitim. Nu poate însă înlocui analiza concretă a proporționalității. Cu alte cuvinte, faptul că CEDO a acceptat, într-un anumit cadru, o ingerință asupra proprietății nu înseamnă că orice sechestru extins asupra tuturor bunurilor și conturilor unei familii este automat legal sau proporțional.