Reforma sănătății: între promisiunea performanței și riscul sancțiunilor

Guvernul României a aprobat vineri un pachet legislativ cu impact major asupra sistemului sanitar, care promite să schimbe radical modul în care spitalele și medicii își gestionează resursele. Măsurile vin în contextul presiunii tot mai mari asupra bugetului de sănătate și a nemulțumirii cronice a pacienților, care reclamă lipsa de acces la servicii medicale de bază, liste de așteptare interminabile și spitale sufocate de birocrație.

În centrul reformei se află o decizie cu potențial exploziv: spitalele în care cheltuielile de personal depășesc alocările pentru servicii medicale vor fi penalizate prin „ajustări negative ale finanțării”.

Conform datelor Ministerului Sănătății, numeroase unități medicale ajung să consume o mare parte din finanțarea alocată pe salarii, în timp ce pacienții reclamă lipsa tratamentelor, a medicamentelor și a investigațiilor. Noua reglementare vrea să inverseze această logică, însă riscă să provoace tensiuni majore între conducerea spitalelor și personalul medical.

„Nu putem construi un sistem sanitar care să răspundă nevoilor populației dacă spitalele sunt transformate în simple centre de salarizare. Banii trebuie să urmeze pacientul”, a declarat un oficial guvernamental la prezentarea pachetului de reforme.

Managerii de spitale, în schimb, avertizează că această măsură ar putea conduce la tăieri de fonduri tocmai în instituțiile deja fragile, unde lipsa de investiții și resurse este cronică.

Un alt punct sensibil îl reprezintă obligația medicilor spitalici să acorde consultații în ambulatoriul integrat al unităților sanitare, cel puțin o oră pe zi, în medie. Scopul: reducerea presiunii de pe secțiile de spitalizare și acces mai rapid al pacienților la consultații.

Cei care refuză riscă sancțiuni severe: avertisment la prima abatere și amendă de 20.000 de lei la recidivă. În plus, Ministerul Sănătății anunță intenția de a extinde programul policlinicilor spitalelor, acolo unde resursele o permit.

În prezent, 60% din unitățile sanitare publice ar putea prelungi programul, dar rămâne de văzut dacă există personal dispus să acopere aceste ore suplimentare într-un sistem deja tensionat.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează medicina de familie. Până acum, 35% din veniturile medicilor veneau dintr-o sumă fixă pentru fiecare pacient de pe listă, iar restul din servicii. Noua regulă reduce componenta fixă la 20% și crește ponderea plăților pentru servicii la 80%.

Guvernul vrea să stimuleze consultațiile și investigațiile efective, descurajând practica de a ține pacienții „pe hârtie” fără un act medical real. Reforma, însă, ar putea genera și frustrări: în mediul rural, unde pacienții sunt puțini și accesul la investigații limitat, medicii de familie riscă să piardă venituri și chiar să își închidă cabinetele.

Pentru comunitățile izolate, Guvernul introduce o măsură în premieră: spitalele vor putea organiza caravane mobile, ale căror servicii vor fi decontate de CNAS. Această decizie ar putea îmbunătăți accesul la îngrijiri medicale pentru zeci de mii de oameni din zone defavorizate, unde medicul ajunge rar sau deloc.

În plus, unele spitale vor fi declarate „de importanță strategică” și vor avea dreptul să se asocieze în consorții medicale cu alte unități sau universități. Aceste structuri ar putea facilita investiții comune în infrastructură, achiziții coordonate de medicamente sau proiecte de cercetare. Este o noutate pentru România, dar un model deja aplicat în țările occidentale.

O schimbare discretă, dar cu implicații profunde, privește rezidenții din spitalele private. În loc să fie plătiți de Ministerul Sănătății, aceștia vor primi salariile direct de la spitalele în care se formează. Statul transferă astfel responsabilitatea financiară către privat, însă rămâne întrebarea: vor fi dispuși toți operatorii privați să susțină aceste costuri.