Ministerul Justiției clarifică modificările la legile integrității: Noile prevederi nu vor afecta dosarele ANI aflate în trecut

Ministerul Justiției a transmis luni, 13 iulie a.c., o serie de precizări privind proiectul de lege pentru consolidarea legislației în domeniul integrității, subliniind că acesta reprezintă o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că noile prevederi se vor aplica exclusiv pentru viitor.

Potrivit comunicatului, proiectul a fost elaborat pentru îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, care vizează intrarea în vigoare a legilor consolidate din materia integrității, prin actualizarea și consolidarea cadrului legislativ gestionat de Agenția Națională de Integritate (ANI).

Ministerul Justiției arată că reforma este importantă și în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), instituție care urmărește alinierea legislației naționale la standardele privind integritatea publică.

„OCDE a subliniat că reforma sistemului declarațiilor de avere și de interese trebuie să asigure publicarea acestora în mod proporțional cu nivelul de decizie și cu gradul de expunere la risc al oficialilor publici, păstrând un echilibru adecvat între transparență, integritate și protecția drepturilor fundamentale, în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 297/2025”, se arată în comunicatul Ministerului Justiției.

Instituția precizează că proiectul este rezultatul activității unui grup de lucru constituit încă din anul 2022, format din reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai Agenției Naționale de Integritate.

În urma analizelor efectuate, au fost identificate mai multe aspecte care necesitau modificări pentru armonizarea legislației cu deciziile Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Proiectul de lege prevede modificarea și completarea a patru acte normative care reglementează domeniul integrității: Legea nr. 161/2003, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 144/2007 și Legea nr. 184/2016.

Ministerul Justiției mai precizează că forma actuală a proiectului a rezultat în urma consultărilor cu Agenția Națională de Integritate și că este deschis analizării amendamentelor formulate de partidele parlamentare.

„Ministerul Justiției a primit deja o serie de propuneri de amendamente din partea PNL, USR și UDMR, aflate în analiză și dezbatere cu formațiunile politice care le-au formulat”, se menționează în comunicat.

Totodată, reprezentanții ministerului explică faptul că, deși Guvernul funcționează cu o capacitate constituțională limitată, activitatea tehnică de elaborare a proiectelor legislative continuă în limitele competențelor legale ale instituției.

Unul dintre cele mai importante aspecte clarificate de Ministerul Justiției privește aplicarea în timp a noilor reglementări.

„Proiectul va include un articol la dispozițiile tranzitorii și finale, care reia și exprimă un principiu al aplicării legii în timp, în sensul că prezentul proiect se aplică pentru viitor, fără să aibă efect cu privire la cazurile trecute legate de problematica Agenției Naționale de Integritate”, transmite Ministerul Justiției.