Medicii legiști nu sunt de acord cu Ordonanța antidrog

Consiliul Superior de Medicină Legală își exprimă nemulțumirea față de anumite reglementări care afectează prestigiul instituției medico-legale și drepturile fundamentale. Specialiștii legiști consideră că evaluarea psihologică pentru obținerea sau reobținerea permisului de conducere ar trebui să fie realizată exclusiv de experți în psihologie sau psihiatrie, fără implicarea medicilor. De asemenea, aceștia atrag atenția asupra riscului de abuzuri legate de obligativitatea testelor de alcool și droguri pentru șoferi, deoarece situațiile în care poliția poate solicita aceste teste nu sunt clar definite.

Legiștii subliniază necesitatea îmbunătățirii capacității de analiză toxicologică în rețeaua medico-legală, menționând că doar analizele cantitative au valoare probatorie în instanță. În schimb, analizele calitative pot produce rezultate inexacte și pot conduce la interpretări eronate. Ei subliniază și sensibilitatea extrem de mare a tehnologiilor analitice actuale, care pot detecta cantități infime de substanțe psihoactive, inclusiv din surse pasive sau alimente, influențând astfel rezultatele testelor toxicologice.

„În momentul de față există mai multe instituții de medicină legală care pot realiza analize toxicologice în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive la persoana în viață, infrastructura necesară (care este în curs de modernizare), personal de specialitate și mai ales metodologii de lucru care să permită o valoare probatorie în justiție a acestor analize. Menționăm că analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative (care detectează atât substanța activă, cât și metaboliții acesteia, inclusiv concentrațiile lor), și nu calitative (care detectează doar substanța).

Determinările cantitative sunt cele care pot fi utilizate, ulterior, pentru identificarea consecințelor clinice ale consumului de substanțe psihoactive, inclusiv asupra capacității de a conduce autovehicule. Determinările calitative, în condițiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanțe aflate în cantități infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidențierea stării de influență și (nu rareori) pot da reacții pozitive în situații în care nu a existat efectiv un consum de substanțe psihoactive. Trebuie menționat că, datorită sensibilității extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanțe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanțe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanța respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliți).

Unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice. Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule. Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezența unor substanțe psihoactive NU este o metodă fezabilă de identificare a substanțelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conține informații cu privire la remanența în organism a substanțelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp cât medicamentele respective au efecte clinice.

De exemplu, dacă o substanță X are efecte clinice 4 ore (valoare trecută în prospect), este posibil să dea rezultate pozitive la examenul toxicologic la 8, 16, 24, sau chiar 48 de ore (funcție de sensibilitatea aparatului de analiză), lucru care NU este precizat în prospect. Analizele calitative sunt ieftine, rapide și disponibile la nivelul majorității instituțiilor medico-legale și medicale. Analizele cantitative sunt însă cele care pot avea valoare probatorie în justiție. Acestea sunt mai scumpe, necesită echipamente complexe și sunt mai puțin rapide, ele fiind disponibile, în momentul de față, doar în câteva instituții medico-legale. La momentul actual, nu există la nivel național alte laboratoare de determinare medico-legala a substanțelor psihotrope, ca urmare, nu se poate vorbi anticipativ de o posibila apariție a acestora. Ca urmare, nu se poate accepta alocarea răspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare (necunoscute încă) criterii de acreditare și de asemenea este imposibil de a anticipa un preț al acestor prestații. Având în vedere modul de creare a rețelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziții de echipamente cu toate implicațiile ulterioare (licitații, contestații) poate chiar construirea unor clădiri noi pentru a se atinge stadiul actual al rețelei de toxicologie medico-legală.”, se arată în punctul de vedere al CSML.