GALERIE.Cea dintâi Lojă Masonică sibiană își etalează recuzita la Oradea. Colecția e extrem de valoroasă. Craniu, sabie masonică, Biblia lui Luther printre exponate

Deoarece obiectele expuse fac parte din fondul de patrimoniu, pentru a ajunge la Oradea, Muzeul Naţional Brukenthal a trebuit să primească acordul  Ministerului Culturii. La rândul său, organizatorul a trebuit să asigure colecția. Colane ale ofițerilor, eșarfe, șorțuri, mănuși, sigilii, obiecte de ritual (ciocane, urne de vot, compas), însemne de grade sunt doar câteva obiecte masonice expuse la Oradea.

Peste 60 de obiecte masonice de patrimoniu din perioada sec. XVIII-XIX, grăitoare pentru existența activității Lojei „Sf. Andrei la trei frunze de nufăr” din Sibiu, au fost prezentate la Muzeul Templului Francmasoneriei din Oradea, în expoziția curatoriată de Raluca Frâncu și Alexandru Constantin Chituță.

Expoziția „Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană, colecția Muzeului Național Brukenthal” a fost deschisă vineri, 24 februarie, la Muzeul Templului Francmasoneriei.

Prin intermediul acestei expoziții, deschise de Muzeul Național Brukenthal la invitația Fundației de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor, e prezentată publicului o parte din valoroasa colecție a Muzeului Național Brukenthal, care va putea fi admirată la Oradea până la data de 30 iulie 2023.

.

Istoria și activitatea Lojei „Sf. Andrei la trei frunze de nufăr”

Interesul pentru istoria lojei masonice sibiene St. Andreas zu den drei Seeblättern/Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr a fost manifestat de-a lungul timpului de numeroși istorici și cercetători.

Loja sibiană a fost activă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, bazele acesteia au fost puse de nouă studenți sași care au fost membri ai lojelor masonice din centrele în care și-au desăvârșit studiile, mai precis Dresda, Erlagen, Jena și Tubingen. Revenind la Sibiu, aceștia au înființat, în anul 1767, Loja Sf. Andrei la trei frunze de nufăr, al cărei scop principal era propagarea „iluminismului”.

Activitatea lojei s-a concentrat în domeniul cultural, ducând o activitate intensă în domeniul publicistic și literar, prin susținerea cercetărilor în vederea apariției unor lucrări legate de geografia și istoria Transilvaniei.

Sub îndrumarea membrilor lojei s-au constituit prima colecție de minerale, cercul de lectură și s-au pus bazele unei biblioteci științifice. Baronul Samuel von Brukenthal, cel care, în 1777, a preluat funcția de guvernator al Transilvaniei a fost unul dintre susținătorii lojei sibiene. Acesta era el însuși mason, mai întâi în Loja Aux Trois Canons, prima înființată la Viena, mai apoi într-o nouă lojă, la Halle, numită Aux Trois Clefs d’Or (La cele trei chei de aur), în care a deținut funcția de maestru de scaun. Din perioada în care acesta era membru activ al lojei din Halle se păstrează medalia memorială bătută cu ocazia fondării lojei masonice Au Trois Clefs dʼOr din Halle, în care baronul Samuel von Brukenthal, pe lângă faptul că a fost unul dintre întemeietori, a deținut și funcția de Venerabil.

Această medalie este remarcabilă mai ales din punct de vedere iconografic deoarece pe avers regăsim primul său portret. După patenta emisă de Iosif al II-lea la 11 decembrie 1785, activitatea lojei sibiene și a lojelor din Imperiu sunt puse sub controlul statului. Condițiile impuse de la centru au determinat desființarea filialelor din Transilvania și implicit a celei din Sibiu, care la întrunirea din 22 martie 1790 a hotărât să-și suspende activitatea. Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost o lojă multinațională – în listele lojei printre cei 276 de frați masoni se regăsesc alături de germani, maghiari, greci și români. Dintre aceștia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Țării Românești), Martin von Hochmeister.