SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Oradea a menținut definitiv arestarea preventivă a fostului director al Școlii Gimnaziale „Alexandru Roman” din Aușeu, Adrian Matei Botici, cercetat pentru patru presupuse infracțiuni de agresiune sexuală săvârșită asupra unor minori. Instanța a respins, în 9 iunie 2026, ca nefondată contestația formulată de inculpat împotriva încheierii Judecătoriei Oradea din 28 mai 2026, prin care acesta fusese arestat preventiv pentru 30 de zile, până la 26 iunie 2026 inclusiv.
Judecătoria Oradea admisese anterior propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și dispusese arestarea preventivă a lui Adrian Botici în dosarul nr. 763/128/P/2025, reținând temeiurile prevăzute de art. 226 Cod procedură penală raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală. Totodată, instanța a respins cererea apărării de a nu fi luată măsura arestării preventive ori de a fi dispusă o măsură mai blândă, precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
O măsură preventivă dispusă seara, după reținerea de 24 de ore
Dosarul a intrat într-o etapă decisivă joi, 28 mai 2026, după ce procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor au dispus reținerea pentru 24 de ore a fostului director. În aceeași zi, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Bihor, sprijiniți de polițiști din cadrul Poliției Aleșd, au efectuat percheziții la locuința acestuia.
La finalul zilei, propunerea de arestare preventivă a ajuns în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Judecătoria Oradea.
Acuzațiile: patru presupuse fapte de agresiune sexuală asupra unor minori
Încheierea Judecătoriei Oradea indică faptul că Adrian Matei Botici este cercetat pentru patru presupuse infracțiuni de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor. Minuta folosește aceeași încadrare pentru fiecare dintre cele patru fapte: „agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, faptă prev. şi ped. de art. 2191, alin. 12 şi alin. 3 lit. b) din Codul penal”. Datele de identificare ale persoanelor vătămate nu sunt redate public, fiind vorba despre minori.
Ancheta vizează suspiciuni privind comportamente reclamate de mai mulți elevi cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani. Acuzațiile ar privi atât presupuse atingeri fizice nepotrivite, reclamate în legătură cu activitatea școlară, cât și comunicări private între profesor și elevi, unele purtate seara sau la ore târzii, prin intermediul rețelelor de socializare.
De la primele sesizări la dosarul penal
Cazul de la Aușeu nu a apărut brusc odată cu perchezițiile din 28 mai. Din informațiile disponibile anterior, primele semnale ar fi ajuns la autorități printr-o sesizare transmisă către DGASPC Bihor, în care era reclamat comportamentul fostului director față de copii. Un fost angajat al școlii ar fi semnalat presupuse conduite nepotrivite, inclusiv un episod care ar fi implicat un elev de clasa a VII-a.
Ulterior, cazul a căpătat vizibilitate după ce mai mulți elevi au reclamat că nu mai doresc să participe la orele de matematică susținute de Adrian Botici. Relatările copiilor au fost consemnate în declarații scrise, iar mesajul transmis de aceștia a fost unul direct: nu se mai simțeau confortabil să intre la ore cu profesorul.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public înainte de arestare, elevii au descris gesturi și atingeri pe care le-au perceput ca nepotrivite, precum și episoade în care profesorul s-ar fi apropiat fizic de ei într-un mod considerat inadecvat. În paralel, ancheta ar fi vizat și mesaje trimise unor elevi prin intermediul rețelelor sociale. Unele dintre aceste conversații ar fi pornit de la subiecte aparent banale, precum fotbalul sau meciurile sportive, dar contextul, orele târzii și caracterul privat al comunicării dintre un profesor și minori au ridicat semne serioase de întrebare.
Într-o școală, relația dintre profesor și elev este guvernată de reguli de conduită, de limite profesionale și de obligația permanentă de protecție a minorilor. Comunicarea privată, repetată, în afara cadrului educațional, mai ales la ore târzii, poate deveni problematică atunci când depășește limitele unei relații pedagogice firești. În cazul de față, aceste elemente au fost privite în contextul mai larg al acuzațiilor privind presupuse comportamente fizice nepotrivite.
Un profesor cu autoritate locală, un dosar cu impact comunitar
Adrian Matei Botici nu era un cadru didactic oarecare în comuna Aușeu. Profesor de matematică, absolvent al Facultății de Matematică din Timișoara, acesta a predat în localitate din anii ’90 și a condus, timp îndelungat, Școala Gimnazială „Alexandru Roman”. Într-o comunitate mică, un director de școală aflat ani la rând în funcție devine o figură de autoritate nu doar în instituție, ci și în viața locală.
Această poziție face dosarul cu atât mai sensibil. Elevii care reclamă presupuse fapte nu vorbesc despre o persoană exterioară școlii, ci despre un profesor care le preda matematică și despre fostul director al unității de învățământ. Din perspectivă juridică și socială, raportul de putere este un element central: minorii se află într-o poziție vulnerabilă, iar cadrul didactic are o autoritate instituțională, morală și educațională asupra lor.
În asemenea situații, reacția instituțiilor este decisivă. Miza nu este doar stabilirea adevărului penal, care aparține procurorilor și instanțelor, ci și protejarea imediată a copiilor, gestionarea riscurilor și menținerea încrederii publice în școală. Tocmai de aceea, cazul a generat întrebări nu doar despre presupusele fapte, ci și despre felul în care școala, Inspectoratul Școlar și celelalte instituții au reacționat după primele semnale.
Cercetări disciplinare, destituire și menținerea la catedră
Înainte ca dosarul penal să ajungă în faza reținerii și arestării preventive, Adrian Botici fusese deja vizat de proceduri disciplinare. Potrivit informațiilor Inspectoratul Școlar Județean Bihor a declanșat o cercetare disciplinară după ce a primit date despre primul episod reclamat.
Procedura ar fi fost însă dificilă și întârziată, inclusiv pe fondul unor invocări procedurale și al neprezentării fostului director la anumite etape ale cercetării.
Ulterior, fostul director a fost destituit din funcția de conducere, însă a rămas profesor de matematică, cu restricția de a nu mai preda la clasele elevilor care îl reclamaseră. Această soluție a fost privită critic de o parte a comunității, tocmai pentru că acuzațiile vizau relația dintre cadrul didactic și elevi minori. În astfel de cazuri, chiar și atunci când ancheta penală este în desfășurare și prezumția de nevinovăție trebuie respectată, protejarea elevilor presupune măsuri clare de separare temporară și de prevenire a oricărui contact potențial problematic.
|
Şedinţe
|
Partajează acest conținut:
