Delegatul Crucii Roșii Norvegiene în România cere retragerea demersurilor împotriva lui Viorel Pașca și demisii la conducerea parchetelor

Sebastian Gheorghiță Sava, delegat oficial al Crucii Roșii Norvegia pe teritoriul României, a semnat o declarație publică prin care acuză autoritățile române de desfășurarea unei campanii instituționale împotriva lui Viorel Pașca, a familiei acestuia și a activității umanitare coordonate la Dumbrava, cere încetarea imediată a acțiunilor considerate abuzive, demisia conducerii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și demisia Procurorului General.

Condamnarea acțiunilor desfășurate împotriva lui Viorel Pașca

Semnatarul condamnă ceea ce descrie drept „acțiunile disproporționate și abuzive orchestrate de instituțiile de forță ale statului român” împotriva lui Viorel Pașca, a familiei sale și a activității umanitare pe care acesta o coordonează.

Activitatea socială de la Dumbrava, prezentată ca o intervenție de peste două decenii

O parte importantă a declarației este dedicată activității dezvoltate de Viorel Pașca la Dumbrava. Potrivit documentului, structurile private coordonate de acesta funcționează de peste două decenii și oferă hrană, adăpost și asistență persoanelor vulnerabile.

Declarația menționează „sute de bolnavi cronici și oameni fără adăpost” și susține că o parte dintre beneficiari ar fi fost aduși la Dumbrava de echipaje de ambulanță, de polițiști sau din spitale publice care nu dispuneau de soluții pentru îngrijirea ori găzduirea lor.

Semnatarul consideră că activitatea de la Dumbrava a compensat deficiențele infrastructurii publice destinate persoanelor fără locuință, bolnavilor cronici și altor categorii vulnerabile.

„De peste două decenii, structurile private dezvoltate de Viorel Pașca la Dumbrava au suplinit direct incompetența, lipsa de infrastructură și eșecul sistemic al statului român în gestionarea persoanelor vulnerabile”, se afirmă în declarație.

Documentul susține că autoritățile ar fi trebuit să recunoască această activitate și să dezvolte un parteneriat instituțional, nu să declanșeze acțiuni judiciare sau de control. Materialele furnizate nu conțin însă date administrative despre capacitatea centrelor, numărul actual al beneficiarilor, statutul juridic al fiecărei structuri, autorizațiile de funcționare sau rezultatele eventualelor controale efectuate de instituțiile competente.

Referirea la un dosar de criminalitate organizată și la decizia Tribunalului București

Declarația face referire la tratarea activității sociale și caritabile în legătură cu noțiunea de „grup infracțional organizat”.

Sebastian Gheorghiță Sava invocă și o hotărâre a Tribunalului București privind o solicitare de arestare preventivă.

„Decizia Tribunalului București de a respinge solicitarea de arestare preventivă demonstrează caracterul pur punitiv și de intimidare publică al acestui demers”, afirmă semnatarul.

Acuzații privind un „dublu standard” instituțional

Declarația susține că organizațiile neguvernamentale și structurile umanitare își desfășoară activitatea în mod public, transparent și verificabil, în timp ce instituțiile statului și-ar justifica intervențiile prin proceduri birocratice.

Semnatarul descrie situația drept un „dublu standard profund nociv” și afirmă că acțiunile împotriva lui Viorel Pașca ar fi folosite pentru a îndepărta atenția publică de la probleme mai ample ale administrației și ale sistemului social.

În acest context, documentul enumeră risipa banilor publici, lipsa de transparență în utilizarea fondurilor europene și a granturilor norvegiene, precum și direcționarea resurselor către salarii, pensii speciale și prime acordate personalului bugetar.

Trei solicitări adresate autorităților române

După prezentarea criticilor, declarația formulează trei cereri explicite. Prima vizează oprirea demersurilor administrative și penale considerate de autor drept acțiuni de hărțuire împotriva liderilor organizațiilor neguvernamentale.

Se solicită „retragerea neîntârziată a tuturor atacurilor administrative și penale cu caracter de hărțuire” și cere instituțiilor de control să acționeze în limitele legalității și cu respect față de cetățean.

A doua solicitare este demisia conducerii DIICOT. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este structura specializată a Ministerului Public care instrumentează, între altele, dosare privind criminalitatea organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, criminalitatea informatică și terorismul.

Semnatarul acuză conducerea instituției de transformarea unei structuri de elită a parchetului într-un „instrument de opresiune împotriva societății civile”. Materialele disponibile nu includ răspunsul DIICOT la această acuzație.

Cea de-a treia cerere este demisia Procurorului General al României. Declarația îi reproșează acestuia tolerarea unor presupuse practici abuzive în cadrul Ministerului Public și o lipsă de supraveghere a legalității în dosarele de acest tip.

Nu rezultă din materialele furnizate că instituțiile vizate ar fi primit oficial documentul, că ar fi analizat solicitările sau că ar fi anunțat vreo măsură ca urmare a acestuia.

Posibile sesizări către organisme europene și internaționale

Sebastian Gheorghiță Sava anunță că situația de la Dumbrava este monitorizată la nivelul parteneriatelor internaționale. Potrivit declarației, eventualele acțiuni suplimentare care ar pune în pericol viața sau siguranța beneficiarilor ar urma să fie raportate organismelor europene și internaționale de control al fondurilor.

Documentul menționează și posibilitatea sesizării instanțelor europene pentru drepturile omului.

Un mesaj sever la adresa instituțiilor statului

În partea finală, declarația adoptă un ton deosebit de critic față de aparatul de stat și față de persoanele aflate în funcții de conducere în instituțiile judiciare și de control.

Semnatarul vorbește despre un cerc restrâns de persoane pe care le consideră incompetente, aflate în funcții precum procurori, inspectori sau șefi ai unor structuri operative. El susține că societatea civilă nu mai acceptă ca resursele private și munca umanitară să fie afectate pentru a ascunde corupția și incapacitatea instituțiilor publice.

Aceste formulări reprezintă opiniile și acuzațiile autorului declarației. Documentul nu individualizează fapte concrete pentru fiecare dintre categoriile profesionale menționate și nu indică hotărâri definitive care să stabilească existența unor infracțiuni de corupție în legătură cu situația prezentată.